Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproape 1400 de români din străinătate au cerut să voteze prin corespondenţă la alegerile parlamentare, iar puţin peste 500 au solicitat secţii noi în afara ţării, potrivit ultimelor date obţinute de Jurnalul Naţional. Procedura greoaie, dezamăgirea faţă de clasa politică sau pur şi simplu necunoaşterea legii – care va fi aplicată în premieră în această toamnă – pot duce la repetarea scenariului din 2014, când zeci de mii de români s-au călcat în picioare pentru a vota la secţiile din diaspora. Neoficial, peste 3 milioane de români trăiesc în afara graniţelor.
Până ieri “la data de 4 iulie, ora 14:00, erau înregistrate 1924 de solicitări, dintre care 1398 cu opțiunea pentru votul prin corespondență și 526 pentru votul în secții de votare”, au precizat reprezentanţii AEP pentru Jurnalul Naţional. Perioada de înscriere a început pe 1 aprilie şi se va încheia, potrivit legii, la 48 de ore după ce Guvernul va stabili data oficială a scrutinului. La finalul lunii trecute, vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, anunţa că deocamdată nu se pune problema de a înfiinţa vreo secţie de votare la solicitare. La acea vreme existau 334 de cereri pentru noi secţii, între timp numărul lor a crescut firav la 526. AEP a transmis că Ministerul de Externe are obligația de a înființa secții noi doar “pentru localitățile în care își au domiciliul sau reședința, conform Registrului electoral, cel puțin o sută de alegători, fără ca numărul celor care vor fi arondați să poată depăși cifra de 2000”. Doar că românii nu se prea înghesuie să se înscrie. Legea votului prin corespondenţă a fost adoptată anul trecut, la fix un an de la scandalul votului din diaspora la prezidenţialele din 2014. Cu chiu, cu vai, Parlamentul a adoptat o variantă ciuntită a legii care se va aplica, deocamdată, doar la parlamentare. Aleşii au promis că vor extinde votul prin corespondenţă atât la alegerile prezidenţiale, cât şi la cele europarlamentare, însă acest lucru se va întâmpla abia în viitoarea legislatură. În varianta adotată în octombrie 2015, legea se referă doar la românii care au domiciliul legal în afara ţării şi presupune o perioadă de înregistrare în Registrul electoral. Înscrierea se poate face fie prin poştă, fie prin deplasarea personală la Amabasadele şi Consulatele din străinătate. În era internetului şi a comunicării, românii din afara ţării nu se pot înscrie online în Registrul electoral, ceea ce reprezintă de altfel principala critică adusă legii.
Unii habar n-au de alegeri
AEP susţine că a demarat campania de informare cu un an înainte de alegeri tocmai pentru a-i familiariza pe români cu noile proceduri. “Ambasadele sau consulatele nu au popularizat demersul, nu au făcut, cum s-ar zice, reclamă la povestea cu votul prin corespondenţă. Probabil că o să înceapă o campanie atunci, aproape de alegeri. Eu, unul, vreau să votez dacă va fi mai simplu decât data trecută. Ar trebui să fie o procedură simplă şi sigură, eu aşa cred. Mai e un aspect: românii din străiniătate sunt foarte sceptici să îşi dea datele personale”, susţine Gabriel, resident român la Oslo. Din Spania, Diana mărturiseşte că habar n-avea că în toamnă vor fi alegeri. “Nu ştiam nici că trebuie să mă înscriu undeva. Mă documentez şi, dacă am actele în regulă, mă înscriu. Problema mea e că am cartea de identitate expirată de câţiva ani”, spune românca. “Nu m-aş înscrie să votez prin corespondenţă din mai multe motive”, spune Alina, resident de mulţi ani la Roma. “Mai întâi e vorba despre birocraţia excesivă. În al doilea rând, ştiu cum funcţionează Poşta Italia-România. Fratele meu mi-a trimis o felicitare de 8 martie care a ajuns pe 30 martie prin Poşta prioritară. Iar el o trimisese pe 4 martie... Deci pe ruta Bucureşti-Roma, scrisoarea a ajuns cam într-o lună prin poşta prioritară. Simt că am mai multe şanse ca votul meu să fie luat în seamă votând la consulat”, explică Alina. O problemă de încredere are şi Radu, care trăieşte la Bruxelles. “Nu am avut timp să mă documentez şi nici nu prea am încredere în demers, mi se pare cam praf în ochi”, povesteşte sceptic românul.
Cristian, de 12 ani în Marea Britanie: “Pentru că toţi politicienii sunt o apă şi un pământ, nu mă mai obosesc. Nu schimbă lumea cu nimic. Iar la coadă, aici, la Londra, aş sta doar ca să îmi anulez votul. Nu pot să aleg între a mă sinucide sau a-mi trage un glonte în picior. Poate când voi vedea o rază de soare voi vota şi eu”
Istoria scandalului dintre PNL şi PSD
Până la promulgarea legii, în noiembrie 2015, votul prin corespondenţă a fost subiect de dispută între liberali şi pesedişti. În prima sesiune parlamentară de anul trecut, PNL a iniţiat o moţiune de cenzură la adresa Guvernului Ponta pe tema votului prin corespondenţă, însă aceasta n-a avut sorţi de izbândă. Liberalii au intrat apoi în grevă japoneză şi au purtat banderole albe în şedinţele de plen. În semn de protest, PNL l-a retras pe deputatul Mihai Voicu din fruntea Comisiei de cod electoral, acuzându-i pe social-democraţi că tergiversează intenţionat adoptarea legii. Ulterior, PSD şi-a asumat preşedinţia comisiei prin deputatul Gabriel Vlase, iar Liviu Dragnea a promis că viitorul Parlament va extinde votul prin corespondenţă şi la alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare.
Până în prezent AEP a organizat sesiuni de informare pentru reprezentanții comunităților de români din 24 de oraşe mari ale lumii, printre care Roma, Londra, Madrid, Barcelona, Viena şi Berlin
