Diaspora a stabilit scorul final

Aproape 150.000 de români din afara graniţelor s-au dus, duminică, să voteze, iar peste 78% din voturile exprimate în străinătate au fost pentru Traian Băsescu.

În urmă cu câţiva ani erau văzuţi ca nişte rătăciţi care munceau pe câmpurile spaniolilor sau pe şantierele de construcţii ale italienilor, legaţi de România doar prin plicul în care trimiteau bani familiei. În această duminică, românii din străinătate au arătat nu numai că sunt atenţi la ceea ce se întâmplă în ţară, dar şi că voturile lor pot fi atât de "grele" încât să decidă rezultatul unor alegeri.

DEZINTERES, ÎN URMĂ CU CINCI ANI
Se estimează că 3,5-4 milioane de români trăiesc peste graniţe, dintre care mai mult de jumătate în Europa. În Italia sunt înregistraţi oficial aproximativ un milion de români, iar în Spania - 750.000. Interesul pentru alegerile din ţara-mamă a fost însă întotdeauna mic, în ciuda faptului că de fiecare dată sunt trimise către ei sute de mii de buletine de vot, iar numărul de secţii în care pot vota s-a mărit. În urmă cu cinci ani, când erau chemaţi să-şi aleagă preşedintele, puţin peste 40.000 de români votau în afara graniţelor, dintre care nici 7.000 proveneau din ţările care, duminică, au fost campioane la urne: Italia şi Spania. Referendumul din 2007, privind demiterea preşedintelui, a reuşit să aducă la vot, în străinătate, 72.000 de persoane, un număr-record la acea dată. Cea mai mare prezenţă la urne s-a înregistrat atunci în Spania (14.123 de persoane, din care 90% împotriva demiterii preşedintelui Băsescu), Italia (9.943), SUA (7.986), Franţa (5.141) Republica Moldova (4.998), Marea Britanie (3.210), Canada (3.063), Germania (2.783), Belgia (2.549), Grecia (2.505) şi Irlanda (1.835).

OSCILAŢII
Chemaţi să voteze, în 2008, pentru Parlament, unde pentru prima dată diaspora urma să fie reprezentată de patru deputaţi şi doi senatori, românii din străinătate nu s-au prea arătat interesaţi. Doar 24.000 de voturi au venit atunci de peste hotare, ceea ce însemna aproximativ 0,3%-0,4% din totalul voturilor exprimate la nivel naţional. În Spania şi-au exprimat atunci opţiunile electorale 6.200 de români, în Italia - 3.800, din SUA au venit 2.500 de voturi, iar din Republica Moldova - 2.300. La 22 noiembrie, chemaţi să-şi aleagă preşedintele, românii din străinătate şi-au depăşit propriul record, cel înregistrat în 2007, în privinţa prezenţei la vot. La primul tur au mers la secţiile de votare din străinătate nu mai puţin de 94.000 de persoane. Campioni la ieşit la urne au fost cei din Italia şi din Spania. Dacă în urmă cu cinci ani doar 3.800 de români din Italia se duceau să-şi aleagă preşedintele, la 22 noiembrie au votat în Italia nu mai puţin de 25.000 de persoane. În Spania au mers la urne la primul tur aproximativ 20.000 de români, cifră impresionantă pe lângă interesul înregistrat la alegerile în 2004, când numai 3.000 de români de pe teritoriul iberic se duceau să-şi aleagă preşedintele. În primul tur, 52.904 români, adică mai mult de jumătate, au votat în străinătate pentru  Traian Băsescu, 16.449 au pus ştampila pe Crin Antonescu, iar 11.717 pe social-democratul Mircea Geoană.

ITALIA, SPANIA, REPUBLICA MOLDOVA
Dar prezenţa ce părea record absolut, înregistrată la primul tur, la secţiile de votare din diaspora a fost depăşită duminică, când mai erau ore bune până la închiderea urnelor din străinătate. La ora 19:00, deja 108.000 de români votaseră peste graniţe. La ora 22:00, ora României, când se închiseseră deja şi urnele din Spania şi Italia, numărul românilor care votaseră în toată lumea, până la acel moment, se ridica la 138.500. Voturile din cele 43 de secţii care mai rămăseseră deschise pe continentul american în SUA, Canada, Brazilia, Uruguay, Argentina, Chile, Venezuela, Cuba, Columbia, Peru şi Mexic au ridicat prezenţa la urne în afara graniţelor până la 147.754.

Un număr mic, raportat la buletinele (aproape 600.000) trimise de MAE către cele 294 de secţii din străinătate şi la comunităţile mari de români care trăiesc peste graniţe, dar se pare că îndeajuns de "greu" pentru a fi decisiv în stabilirea câştigătorului. Au condus la prezenţă românii din Italia, unde au mers la urne peste 42.000 de persoane, cei din Spania, unde au fost înregistrate aproape 36.000 de voturi, şi cei din Republica Moldova, unde au votat peste 12.000 de persoane. În SUA au votat aproximativ 8.500 de români, în Franţa - aproape 6.300, în Marea Britanie - 6.000, în Belgia - aproximativ 4.200. În Grecia - peste 4.000, în Germania - aproximativ 3.900. Aproape 3.000 de voturi au venit din Canada, aproximativ 2.500 din Irlanda şi 2.200 din Austria.

GEOANĂ A CĂŞTIGAT ÎN TEATRELE DE OPERAŢIUNI
146.876 de voturi exprimate în străinătate au fost valabile. 115.831 (78.86 %) de voturi au fost pentru Traian Băsescu, iar 31.045 (21.13%) au mers la Mircea Geoană.

În Italia, 33.058 de persoane (77,76%) l-au votat pe Traian Băsescu, iar 9.451 (22,23 %) pe Mircea Geoană. În Spania, Băsescu a fost votat de 29.013 persoane (81,10%), iar Geoană de 6.758 (18.89%). În Republica Moldova s-a înregistrat cea mai mare diferenţă între cei doi candidaţi. Astfel, 94,82% dintre moldoveni l-au preferat pe candidatul din tabăra portocalie.

În SUA, 6.804 voturi (80,21%) au mers către candidatul susţinut de PD-L, iar 1.678 (19,78%) către candidatul PSD.

În Franţa, Băsescu a obţinut 78,92% din voturile exprimate, în Marea Britanie - 78,88%, în Belgia - 77,72%, în Grecia - 79,48%, în Germania - 71,36%, în Canada - 81,64 %, în Irlanda - 86,09%, iar în Austria - 75,05%.

Mircea Geoană a fost primul, ca procente, în Albania, Algeria, Angola, Argentina, Belarus, Bosnia-Herţegovina, Brazilia, Georgia, Iordania, Irak, Macedonia, Maroc, Muntenegru, Pakistan, Rusia, Slovacia, Sri Lanka, Sudan, Tunisia, Turcia, Uzbekistan, Venezuela. Candidatul PSD a fost primul, ca număr de voturi primite, şi în teatrele de operaţiuni din Kosovo şi Afganistan.