Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Traian Băsescu a criticat varianta de vot uninominal acceptată de principalele partide la iniţiativa organizaţiei Pro Democraţia şi a PD, spunănd că "hahalerele" vor putea intra in Parlament. Este vorba despre un sistem de vot prin care 50% din parlamentari sunt aleşi direct, iar restul din perdanţii alegerilor.
Preşedintele Traian Băsescu a criticat varianta de vot uninominal acceptată de principalele partide la iniţiativa organizaţiei Pro Democraţia şi a PD, spunănd că "hahalerele" vor putea intra in Parlament. Este vorba despre un sistem de vot prin care 50% din parlamentari sunt aleşi direct, iar restul din perdanţii alegerilor. Bineinţeles, şeful statului nu a rostit nici un cuvănt despre cei care au propus acest sistem de vot, sugerănd că partidele, in special adversarii săi, ar fi pus la cale o conspiraţie prin care să se ajungă la acest deznodămănt.
Adevărul este că avem de-a face cu un exerciţiu clasic de manipulare şi dezinformare. Care cu siguranţă va fi pomenit intr-un manual de specialitate peste mai mulţi ani.
Prilej pentru Băsescu de a atinge din nou coarda sensibilă a poporului care ii poate supralicita jocul de pocher. De fapt, preşedintele ar dori adoptarea sistemului de vot uninominal majoritar, care dă partidului căştigător la alegeri o majoritate confortabilă. Adică, modelul francez acolo unde chiar dacă UMP, partidul preşedintelui Sarkozy, a căştigat circa 40% din voturi la alegerile parlamentare din iunie datorită votului uninominal va avea circa 60%, adică majoritatea. Cu un "spor" de 20%. Chiar dacă varianta a fost susţinută de PD şi de Pro Democraţia, acum şeful statului supralicitează, incercănd să le spună romănilor că sunt, de fapt, păcăliţi, uitănd cu bună-ştiinţă cine a făcut proiectul. Scopul: să obţină varianta de vot uninominal care i-ar avantaja cel mai mult pe PD şi pe micii săi aliaţi. Intr-un cuvănt, să-şi asigure o majoritate absolută la viitoarele alegeri. Să mai amintim că preşedintele s-a opus in mai multe rănduri adoptării votului uninominal. Acum că situaţia politică ii este favorabilă, joacă sceneta politicianului care vrea cu orice preţ adoptarea acestui sistem de vot şi invocă poporul, care nu işi poate alege reprezentanţii in mod corect. Dar scopul este insă doar obţinerea puterii absolute. Cu pasul doi, la susţinerea unor intelectuali, schimbarea Constituţiei şi o republică prezidenţială.
MANIPULARE, DIVERSIUNE ŞI AMATORISMUL CLASEI POLITICE. Pentru cine a urmărit cu atenţie sceneta votului uninominal este limpede că avem de-a face cu o intrigă politică de succes presărată de manipulări şi diversiuni. Regizorul şi actorul principal: Traian Băsescu. Scopul: obţinerea puterii absolute. In urmă cu o lună, emisiunea "Prima ediţie" de la Antena 3 a transmis o dezbatere de două ore cu principalii "actori" ai votului uninominal: preşedintele Pro Democraţia, Cristian Părvulescu, şi reprezentanţii principalelor partide. Invitat prin telefon, Petru Clej, redactorul-şef al departamentului romănesc de la BBC, unul din cei care au amendat iluzia votului uninominal şi care au punctat că acest sistem are multe capcane. La acea vreme, Părvulescu şi reprezentantul PD, Valentin Iliescu, susţineau varianta acestui tip de vot. Avem un caz care ar putea fi cu siguranţă citat intr-un manual despre manipulare şi diversiune. Partidele au fost atrase de acest tip de vot, pentru ca apoi preşedintele să incerce să ia "capitalul de imagine" al unei operaţiuni de căştigare a puterii absolute. De fapt, votul uninominal in cele trei variante europene provoacă acolo unde este aplicat numeroase proteste, deoarece nu este reprezentativ. Sunt sisteme de vot care nu sunt ideale şi nu rareori au adus mari probleme in ţările respective. Mai ales din punctul de vedere al unei majorităţi reprezentative, adică a puterii politice totale, ceea ce poate duce la abuzuri. Dacă in Occident există părghii prin care acest mecanism poate fi menţinut in normele democratice in Romănia, in schimb, există incă numeroase suspiciuni că unii politicieni ar putea să folosească puterea absolută pentru refacerea statului poliţienesc comunist. Mai ales că avem din ce in ce mai multe semne că serviciile secrete se subordonează politic şi, mai ales, Zeului Politic al momentului.
OMUL DE LA PARTID. Dacă actuala variantă de uninominal va fi acceptată, cetăţenii vor alege direct un candidat intr-o circumscripţie, dar de pe o listă de partid. Va fi ales cel care obţine cel mai mare număr de voturi, chiar dacă nu obţine 50%, şi deci nu va fi vorba despre o decizie a majorităţii cetăţenilor din respectiva circumscripţie. Insă căştigătorii acestui mod de scrutin vor reprezenta doar jumătate din membrii unei Camere a Parlamentului. Cealaltă jumătate va fi reprezentată de candidaţii perdanţi, adică tocmai reclamaţia şefului statului. Problema este că varianta de scrutin propusă de Pro Democraţia şi susţinută de PD şi acceptată fără prea multe comentarii de celelalte partide este unică in Europa. Varianta iniţială semăna oarecum cu cea finlandeză, iar cea actuală, in proporţie de 50%, cu cea din Germania. Sistemul de vot propus a mai fost folosit in Italia in 2005, dar apoi schimbat, deoarece nu era cel mai bun. In Germania se aleg 299 de deputaţi in circumscripţii uninominale, şi alţi 299 de pe liste de partid pe liste de candidaţi.
Citește pe Antena3.ro
HIBELE SISTEMULUI. In Franţa avem de-a face cu un sistem de vot uninominal majoritar, care acum este susţinut de preşedintele Băsescu cu afirmaţia falsă că ar fi "reprezentativ". Acest sistem dă căştig de cauză primelor două partide, dar poate aduce surprize care nu sunt regăsite in votul popular in funcţie de jocul politic al alianţelor. Exemplul cel mai elocvent il reprezintă Mişcarea Democrată, condusă de surpriza de la prezidenţialele franceze din mai anul acesta, François Bayrou. Obţinănd peste 18% la prezidenţiale, Bayrou s-a găndit că poate reedita surpriza la generale. A luat la parlamentare 7,6%, dar, in realitate, a obţinut doar trei deputaţi in Adunarea Naţională. Sistemul de vot este insă unul complicat şi nu are rezultate corecte. Partidul lui Bayrou, de exemplu, a luat la alegerile din 2002 circa 5 procente, dar a obţinut 29 de deputaţi, faţă de trei parlamentari acum şi aproape 8 procente. Acest lucru se datorează alianţelor prestabilite cu cele două mari partide, cele care fac, de fapt, jocul politic. Acum, o parte din fostul partid al lui Bayrou, care a dezertat şi s-a aliat cu UMP-ul lui Sarkozy sub numele de "Noul Centru", a obţinut 2,4%, dar are 22 de deputaţi. Intr-un cuvănt sunt favorizate partidele mici-anexe ale celor mari. La precedentele alegeri parlamentare din Franţa, Frontul Popular al extremistului Jean Marie Le Pen a obţinut 11%, dar nu a căştigat, de fapt, nici un loc in Parlament. Cum observa BBC, Uniunea pentru Democraţia Franceză (UDF) şi Partidul Comunist (PCF) au obţinut căte 4,8%, adică mai puţin ca totalul FN, dar au avut 29 şi, respectiv, 21 de deputaţi, ceea ce, in opinia lui Petru Clej, reprezintă un "efect pervers" al votului uninominal. Acest sistem există şi in Marea Britanie, dar acolo are loc doar un singur tur de scrutin. Probleme de reprezentare au apărut şi acolo, unele care au nedreptăţit consistent unele forţe politice. De exemplu, Partidul Liberal Democrat, al treilea partid ca reprezentare in regatul britanic, a căştigat 22% in 2005, la votul popular, dar, in realitate, nu a obţinut decăt 10% din locurile din Parlament. In Europa, acest sistem mai există doar in Albania, unde peste 70% din parlamentari sunt aleşi "uninominal". Iar in Grecia există un sistem de vot uninominal majoritar, dar care nedreptăţeşte şi mai mult: căştigătorul ia tot, nu insă şi partidul de pe locul doi. Acest sistem de vot a fost susţinut după 2005 de PSD, căruia ii convenea. Acum ii convine PD-ului, care işi poate creşte zestrea electorală prin susţinerea anumitor partide mici, dar care ii căntă in strună. Este vorba despre PLD-ul lui Stolojan, despre PNG-ul lui Gigi Becali sau despre partidul-fantomă al lui Ioan Talpeş, fostul şef al SIE şi consilier al lui Iliescu, vicepremier al lui Adrian Năstase şi de o vreme unul dintre susţinătorii cei mai importanţi ai preşedintelui Băsescu.
ILUZIA UNINOMINALULUI. Pentru cei care au urmărit campania electorală din Franţa din acest an a fost evident că nu avem de-a face cu un vot uninominal, ci, de fapt, cu un vot pentru partide. Majoritatea celor chestionaţi de institutele de sondare ale opiniei publice au şi spus că dau un vot pentru partide. Rare au fost excepţiile cănd voturile au vizat un anume candidat. In Franţa este vorba despre două tururi de scrutin. La alegerile de anul acesta, după ce "valul albastru" al UMP a căştigat categoric primul tur, la cel de-al doilea scrutin, socialiştii au recăştigat o parte din voturi, deoarece francezii au inţeles că nu pot da votul unui singur partid. Problema este că in Romănia cultura civică nu poate face posibile astfel de reacţii ale societăţii civile in acest moment.
UNINOMINALUL, CRITICAT DE LONDRA. Petru Clej, redactorul-şef al Secţiei romăne de la BBC, a avut mai multe comentarii critice de la microfonul postului de radio din Londra la adresa votului uninominal. El spunea că votul uninominal reprezintă, de fapt, mai multe mituri care sunt folosite de politicienii romăni, dar fără ca aceştia să cunoască exact despre ce este vorba. "Un alt mit al scrutinului uninominal este că se votează persoane, nu partide. O privire asupra compoziţiei Camerei Comunelor din Marea Britanie şi Adunării Naţionale a Franţei spulberă imediat acest mit", spunea Clej. Concluzia redactorului-şef de la BBC este clară: "In Marea Britanie, dimensiunea circumscripţiilor variază de la 50.000 (uneori chiar şi mai mici, in cazul unor insule de pe coastele Scoţiei) la peste 100.000 de alegători. In afară de această inegalitate, mai intervine şi delimitarea circumscripţiilor. In concluzie, scrutinul majoritar uninominal are avantaje şi dezavantaje. Principalul avantaj este simplitatea pentru alegător şi rezultatele decisive, iar dezavantajele includ distorsionarea reprezentării in favoarea partidelor mici şi excluderea de la reprezentare a unui important procent al populaţiei".
MITUL ŞI PROBLEMELE. In cazul Romăniei nu se vorbeşte despre dificultatea importantă de delimitare a circumscripţiilor, in principal in zonele mixte din punctul de vedere al etniei populaţiei (Satu-Mare, Mureş, Bihor, Sălaj), care au efect determinant asupra rezultatelor. "Un astfel de exemplu poate apărea şi in Romănia, mai ales in zonele locuite de minorităţi etnice. De pildă, judeţul Mureş alege patru senatori, şi, la mai multe cicluri electorale, doi aparţin UDMR, iar ceilalţi doi - celorlalte partide, "romăneşti", să le zicem, in linii mari reprezentănd compoziţia etnică a populaţiei din judeţ. Se poate imagina o variantă in care, prin scrutin uninominal UDMR, să obţină toţi cei patru senatori, după cum in alte variante de circumscripţie UDMR să nu obţină nici un senator in judeţul Mureş", este observaţia redactorului-şef de la BBC. Petru Clej mai spune că "unul dintre miturile despre scrutinul uninominal este că cetăţeanul are posibilitatea să aleagă persoana pe care o doreşte in Parlament. Afirmaţia e doar parţial adevărată, deoarece majoritatea candidaţilor cu şansă au investitura unui partid. Faptul că un singur deputat in circumscripţie e ales duce la situaţii in care majoritatea alegătorilor din circumscripţie rămăn nereprezentaţi, in condiţiile obţinerii unui scor de sub 50% de către căştigător".
Cele trei variante de scrutin
Majoritar uninominal cu două tururi (PSD): sistemul folosit elimină practic partidele mici, dacă acestea nu se aliază cu principalele două forţe politice.
Majoritar uninominal cu corecţie proporţională (Pro Democraţia): candidatul ajuns
pe primul loc este declarat căştigător, dar partidele clasate pe locul doi şi trei primesc mandate compensatorii. Acest sistem combină reprezentarea majoritară cu cea proporţională.
Proporţional cu listă deschisă (Coaliţia pentru o Guvernare Curată): este asemănător cu actualul sistem de vot. Prevede alegerea unei persoane de pe o listă de partid, aşa-numitul sistem al "listei deschise". Se fărămiţează spectrul politic.
Mituri
"Unul dintre miturile despre scrutinul uninominal este că cetăţeanul are posibilitatea să aleagă persoana pe care o doreşte in Parlament. Afirmaţia e doar parţial adevărată, deoarece majoritatea candidaţilor cu şansă au investitura unui partid. Faptul că un singur deputat in circumscripţie e ales duce la situaţii in care majoritatea alegătorilor din circumscripţie rămăn nereprezentaţi, in condiţiile obţinerii unui scor de sub 50% de către căştigător"
Petru Clej redactor-şef Secţia romănă BBC
