Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liberalii cer Guvernului să acorde sporul de 15% la salariul de bază angajaţilor din sectorul public ce şi-au obţinut doctoratul din 2010 încoace. Principalii beneficiari ai acestei măsuri vor fi însă tot politicienii care şi-au luat titlurile academice la „fabricile de doctorate”, şi mai puţin cei care au primit doctoratul pe bune, muncind pe brânci pentru a primi un plus mărunt la leafă.
Scandalul doctoratelor riscă să intre într-o nouă fază, în care cei vinovaţi ar putea să primească şi răsplăţi pecuniare pentru furăciunile comise pe tărâmul ştiinţelor şi culturii. În anul 2010, cuprins de febra tăierilor, Guvernul Boc a decis ca sporurile să fie incluse în salariul de bază al bugetarilor, inclusiv sporul de 15% pentru cei care aveau doctoratul luat. Cei care au obţinut acest titlu după 1 ianuarie nu s-au mai ales cu nimic. „O astfel de decizie a avut efectele unei discriminări indirecte pentru angajaţii care au obţinut titlul academic de doctor după intrarea în vigoare a acestei legi”, se arată într-un comunicat al deputatului PNL, Raluca Turcan. Aceasta a cerut Ministerului Educaţiei să susţină eliminarea acestei discriminări, deoarece proiectul de lege depuse de liberali în acest sens este acum blocat în Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor.
Discriminare sau privilegiu?
Intenţia ar fi lăudabilă dacă nu ar adânci prăpastia existentă dintre casta politicienilor şi muritorii de rând. În plin scandal al doctoratelor obţinute în mod dubios de către demnitari ai statului român, PNL vrea acum să-i şi premieze financiar pentru plagiat, invocând o legislaţie actuală discriminatorie. „PNL atrage atenţia asupra faptului că o largă categorie de angajaţi sunt discriminaţi de către stat”, susţine Turcan. Chiar dacă formal aşa este, sporul salarial astfel obţinut va fi mai consistent tot în buzunarele demnitarilor. Pentru un cercetător cu doctoratul luat, la început de carieră, 15% în plus nu înseamnă nominal mare lucru. Însă beneficiar al legii va fi, de exemplu, şi ministrul de Interne, Petre Tobă, cel care a comis un fals grosolan când a inclus modalitatea de citare „apud” printre autorii din bibliografia tezei sale de doctorat. În cazul său, majorarea de 15% a salariului de chestor de poliţie va însemna mult mai mult decât un milion sau două pe care le-ar lua angajatul unui institut de cercetare.
Guvernul trage de timp
Situaţia este cu atât mai supărătoare cu cât nici Guvernul nu se grăbeşte să rezolve problema doctoratelor date de către instituţiile superioare de învăţământ din România. În pofida anunţului făcut de către ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, în şedinţa de ieri a cabinetului nu a fost luat în discuţie textul Ordonanţei de Urgenţă prin care ar urma să se schimbe modalitatea de evaluare a tezelor de doctorat. Nu că aceasta ar rezolva problema în condiţiile în care soluţionarea suspiciunilor de plagiat este lăsată la îndemâna universităţilor. Or, în câteva dintre acestea, plagiatul nu mai este o furăciune individuală, ci o adevărată instituţie, cum e cazul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI.
Raluca Turcan vrea să repare o nedreptate comisă în 2010, însă există riscul ca proiectul PNL să creeze o nouă inechitate în sectorul bugetar
Cărturarii SRI
Există suspiciuni serioase de plagiat a tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, cel care a devenit ulterior coordonator de doctorate la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”. Sub îndrumarea sa, au devenit doctori secretarul general al UNPR, Neculai Onţanu, prim-adjunctul procurorului general Bogdan Licu, fostul ministru Mihai Stănişoară, adjunctul şefului Poliţiei Române, Dumitru Pârvu, şi secretara lui Oprea, tezele lor fiind suspecte de plagiat.
Citește pe Antena3.ro
