Dragnea #rezistă la Supremă cu ajutorul fostei soţii

Acuzaţia de abuz în serviciu din dosarul lui Liviu Dragnea va ajunge pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale. Instanţa supremă a admis ieri cererea fostei soţii a liderului PSD, Bombonica Prodana, care susţine că fapta de care este acuzată ar fi neconstituţională pentru că nu există un prag valoric în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu. Judecătorii CCR s-au trezit, astfel, cu o problemă pe care au evitat-o subtil profitând de abrogarea Ordonanţei 13.

Fosta soție a lui Liviu Dragnea nu a fost prezentă la termenul de ieri de la Instanţa supremă, însă a depus prin avocat o cerere privind sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate în privinţa abuzului în serviciu. Toni Neacşu, apărătorul Bombo-nicăi Prodana, susţine că acuzaţia de abuz în serviciu ar trebui să conţină un prag minim al preju-diciului, altfel, incriminarea faptei ar fi neconstituţională. De aceeaşi părere a fost şi avocatul lui Liviu Dragnea, care a susţinut sesizarea Curţii Constituţionale. Avocatul fostei soții a lui Liviu Dragnea a mai susţinut că jude-cătorii CCR ar trebui să explice clar sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul definiţiei abuzului în serviciu, însă procurorii DNA s-au opus, arătând că sintagma „în mod defectuos” se interpretează „cu încălcarea legii”. Judecătorii CCR au stabilit prin decizia 405/2016 că numai „încălcarea legislației primare” – adică a legilor emise de Parlament, dar şi a ordonanțelor de urgență ale Guvernului – poate avea conse-cințe penale. Decizia de anul trecut a Curţii este una interpre-tativă, iar judecătorii constituţi-onali nu au impus la acea vreme necesitatea introducerii unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Ieri, Instanţa supremă a cerut DNA să preci-zeze în scris ce legislaţie a încălcat fiecare inculpat prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv dacă e vorba de legis-laţia primară sau cea secundară.

Proteste pe holurile ÎCCJ

Înainte de începerea proce-sului, o femeie care purta o insignă cu mesajul #REZIST s-a apropiat de liderul PSD şi i-a cerut acestuia să-şi dea demisia. Femeia, care venise să asiste la proces, a fost văzută de jandarmul care asigura paza şi a fost scoasă din sală. Liviu Dragnea s-a aşezat în primul rând, în banca rezervată avocaților, iar emoţiile au continuat: un al patrulea inculpat din dosar şi-a recunoscut faptele în faţa instanţei. Este vorba despre Ionel Marineci, la data faptelor şef în cadrul Complexului de servicii destinate copilului şi familiei. Marineci a fost deputat PSD de Teleorman între anii 1996 şi 2004. La ieşirea din sala de judecată, Liviu Dragnea a avut parte de un nou incident. Liderul PSD a primit „cadou” un cartonaş cu mesajul „#rezist”, simbolul protes-telor generate de OUG13, pe motiv că a rămas „cel mai rezis-tent membru USL, iar ceilalţi au fost exmatriculaţi”. În plus, femeia care anterior îi ceruse demisia l-a întrerupt şi i-a spus că i-a adus un pix şi o coală de hârtie pentru a-şi redacta demisia. „Cred că dumneavoastră vă doriți demisia mea din viață”, a replicat Dragnea, vizibil iritat.

Ceea ce constat eu de fapt - marea problemă în România rămâne abuzul în serviciu. Cu sau fără abuz în serviciu România se dezvoltă sau nu. Liviu Dragnea, preşedinte PSD

„România nu e CJ Teleorman”

Citește pe Antena3.ro

Șoc în timpul unei execuții, în SUA. Ce a făcut un bărbat chiar înainte de a muri

Şeful PSD nu a fost menajat nici de fostul său prieten, Victor Ponta. În timp ce Dragnea răspundea întrebărilor jurnaliş- tilor pe holurile ÎCCJ, fostul premier îşi continua actul de disidenţă la Parlament. „Eu nu cred că PSD şi România pot fi conduse ca şi Consiliul Judeţean Teleorman. Aşa cred eu, poate greşesc eu. Şi pe vremea lui Ceau-şescu era un nebun care îl critica. Acum mai sunt eu, restul, toată lumea e fericită”, a afirmat Victor Ponta. Întrebat cum se conduce CJ Teleorman, Ponta a afirmat că „unul singur gândeşte şi ăilalți toți munceşte”.

Prejudiciul din dosarul lui Liviu Dragnea se ridică la 108.000 de lei, susține DNA. Celebra OUG13, abrogată la cinci zile de la adoptare, prevedea un prag minim de 200.000 lei pen- tru răspunderea penală în cazul infracțiunii de abuz în serviciu