Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputatul neafiliat Dragoș Cătălin Teniță (FOTO), parlamentar care a acces în Legislativ pe listele USR-PLUS și care a activat, până în septembrie 2022, ca membru al Grupului parlamentar al USR din Camera Deputaților, în prezent membru al Biroului Național al REPER, partid aflat în marja de eroare a sondajelor de opinie, înființat de Dacian Cioloș, a depus, recent, la Parlament un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii 33/2007 privind alegerile europarlamentare, a Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și a Legii 330/2004 privind alegerea președintelui României.
Teniță susține, în expunerea de motive, că proiectul „urmărește reducerea poverii administrative și financiare implicate în procesul de candidatură pentru partidele politice, alianțele politice și organizațiile minorităților naționale din România”, arătând că „entitățile care au depus deja o listă națională de susținători pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, Parlamentului European sau alegerea președintelui României în ultimele 12 luni vor fi exceptate de la necesitatea repetării acestui proces”. „Acest lucru le va permite să economisească resursele necesare pentru colectarea semnăturilor și să le direcționeze către alte aspecte ale activității lor politice”, susține deputatul REPER.
Obligația, considerată prea obositoare și costisitoare
Concret, în documentul citat se afirmă că „modificarea propusă vizează promovarea unei participări mai largi și mai diverse în procesul electoral românesc, prin eliminarea unui obstacol major pentru înscrierea în cursa electorală, în special pentru organizațiile minorităților naționale”. Autorul legii reclamă că „în legislația actuală, partidele, alianțele și organizațiile minorităților sunt obligate să strângă un număr minim de 200.000 de semnături la fiecare scrutin. Acest lucru va crea blocaje substanțiale în 2024, când vor fi trei tipuri de scrutine naționale și un scrutin local”.
Dragoș Teniță mai susține că procesul strângerii de semnături „este o sarcină considerabilă și implică un efort semnificativ de timp, resurse umane și financiare. Deși această cerință are scopul de a asigura un grad suficient de susținere populară pentru participanții la alegeri, în realitate poate limita accesul la procesul electoral”.
Motiv pentru care propunerea vrea să excepteze partidele, alianțele și organizațiile minorităților de la necesitatea de a strânge din nou semnăturile, „dacă, în ultimele 12 luni, au depus o listă de semnături la alegerile europarlamentare, parlamentare sau prezidențiale și au îndeplinit condițiile de înregistrare pentru respectivele alegeri”. Autorul legii afirmă că un astfel de sistem se regăsește în Germania, la alegerile federale, în Franța, la alegerile locale, în Spania, la alegerile parlamentare, sau în Danemarca, unde nu este nevoie de semnături. „Procesul actual de colectare a semnăturilor este unul lung și adesea dificil pentru partide, alianțe sau organizații ale minorităților, iar prin eliminarea acestei sarcini pentru acele entități care au demonstrat deja capacitatea de a strânge numărul de semnături în ultimul an, procesul devine mai eficient și mai puțin stresant”, se mai arată în această expunere de motive.
Aviz negativ de la Consiliul Legislativ
Nu de aceeași părere este Consiliul Legislativ, care a avizat negativ proiectul de lege. În acest aviz, se subliniază că, având în vedere faptul că următoarele alegeri pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024, este de analizat dacă nu devin incidente reglementările și recomandările Comisiei de la Veneția de a nu umbla la legislația electorală cu mai puțin de un an înaintea alegerilor. Mai mult, există o decizie a CCR din 2016, conform căreia partidele politice trebuie să strângă semnături. „Reprezentativitatea unui partid politic poate fi influențată de diferența dintre scrutinele electorale aferente celor trei tipuri de alegeri avute în vedere. Alegerea președintelui României se desfășoară în baza unui sistem majoritar în scrutin uninominal cu unu sau două tururi, în timp ce alegerile pentru Parlament și pentru Parlamentul European se realizează potrivit regulilor sistemului bazat pe principiul reprezentării proporționale, în sistem pe listă. Reprezentativitatea unui partid poate varia în decursul a 12 luni și ca urmare a comportamentului său politic sau al unuia dintre membrii săi în această perioadă. Soluția legislativă propusă nu mai lasă cetățeanului posibilitatea teoretică de a sancționa comportamentul politic al unui partid, chiar și prin neacordarea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în competiția electorală, ceea ce poate încălca articolul 2 din Constituție referitor la suveranitatea României”, atrage atenția Consiliul Legislativ.
Progresiștii și UDMR au votat, la Senat, pentru implementarea acestor măsuri
Nici Consiliul Economic și Social, nici Guvernul României nu susțin adoptarea unor astfel de măsuri propuse. Mai mult, ajunsă la Senat, legea a fost avizată negativ atât în Comisia pentru Drepturile Omului, cât și în Comisia pentru Românii de Pretutindeni.
De altfel, Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică au remis Plenului un raport comun de respingere, iar legea a intrat la vot, în Senat, la data de 16 octombrie 2023. Din cei 111 parlamentari prezenți în sală, 85 au votat pentru adoptarea raportului de respingere și pentru picarea legii. Au fost 10 senatori AUR, 30 de la PNL, 40 de la PSD, unul de la UDMR și 4 neafiliați. Pentru adoptarea legii au votat numai 24 de senatori, din care 7 de la UDMR, doi neafiliați și 15 de la USR. Au existat și două abțineri, de la AUR și de la grupul neafiliaților.
Cu acest rezultat, proiectul a ajuns, în data de 18 octombrie, pe masa Camerei Deputaților, care este și forul decizional, Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație trebuie să înainteze raportul final până în data de 7 noiembrie 2023.
