DUBLU MESAJ - Directiva lui Băsescu din Parlament către Tribunal

Preşedintele Băsescu a adresat ieri Parlamentului un mesaj. Coincidenţă sau nu, chiar în ziua în care Justiţia urma să decidă asupra cererii PRM de suspendare a hotărârii Guvernului privind delimitarea colegiilor uninominale. Şeful statului a apreciat că această hotărâre “nu respectă rigorile legii”. Declaraţie care i-a venit mănuşă vicepreşedintelui PRM Lucian Bolcaş, care a şi invocat-o în instanţă.

La 10 fix, preşedintele Băsescu a sosit în Parlament. A găsit o sală semi-goală, sau semi-plină, depinde de cei care au privit-o. Semi-goală pentru liberali care l-au tratat cu boicot; dacă au fost vreo şase parlamentari ai acestui partid în sală, cea mai importantă figură printre ei fiind Puiu Haşoti. Pesediştii au fost şi ei cam jumătate din numărul total, peremişti cam pe sfert din total. Doar pe doi dintre liderii de partide i-a prins începutul discursului în sală: Daniela Popa şi Marko Bela. Absent “motivat”, evitând să-l umilească din nou pe Traian Băsescu, a fost Vadim Tudor. Tot motivat a absentat preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, pentru că era plecat puţin într-o delegaţie prin Mexic spun surse. El şi-a trimis însă purtătorul de cuvânt, pe Andrei Alexandru, să-i ţină locul şi să se antreneze pe fotoliul de parlamentar, că doar e candidat şi poate în legislatura viitoare prinde un mandat de deputat. Marii absenţi au fost Ion Iliescu, Adrian Năstase, membrii guvernului care sunt şi parlamentari, Crin Antonescu responsabilul liberalilor cu datul replicii la preşedinte. Bogdan Olteanu a urmărit discursul din Cabinetul său şi a venit în sală numai cu două minute înainte de a-şi lua Băsescu la revedere de la parlamentari, uşor mirat că în sală: “Oho, au fost mai mulţi liberali decât mă aşteptam!”. în lipsa capilor Parlamentului, şedinţa a fost condusă de liberala Norica Nicolai, pe care Băsescu chiar a fericit-o cu o strângere de mână şi cu un zâmbet larg şi îmbujorat la finalul discursului său. Semi-plină a fost sala doar din punctul de vedere al democrat-liberalilor, care au venit cu toţii să-i soarbă cuvintele preşedintelui, cu Vasile Blaga căpitan, dar fără Stolojan pe post de invitat.

POLITEŢE
Discursul preşedintelui a curs în acelaşi timbru de la un cap la altul şi când lăuda realizări şi când critica neajunsuri. Tocmai de aceea, reacţia parlamentarilor a fost constant apatică pe timpul celor 50 de minute de vorbă prezidenţială. Pedeliştii şi-au jucat rolul perfect. Ei au părut foarte atenţi şi foarte prezenţi, însă, după şedinţă, unii dintre ei au recunoscut că abia s-au abţinut să nu scoată ziarele din bancă şi să le răsfoiască. Primul sfert de oră a reuşit să-i menţină tăcut-politicoşi pe toţi. După aia au apărut semnele de plictiseală. Nu tu cuvinte dure, nu tu înjurături, parcă nu era Băsescu cel care se împiedica în termenii tehnici de la tribuna plenului. Le-a vorbit de nevoia dezvoltării mediului rural. Au început şuşotelile prin bănci. Discret. Din când în când, liniştea mai era tulburată de câte un chicotit înăbuşit. Au tuşit, s-au scărpinat în cap, şi-au şters ochelarii, şi-au frecat mâinile a plictiseală, şi-au trecut palmele prin păr. De la tribună răzbătea aceeaşi voce de nerecunoscut a lui Băsescu, voce egală, de contabil. La 10:20 curgeau criticile la adresa Guvernului. N-a avut cine să le audă, liberalii au lipsit, iar premierul era la Jucu. Coafurile au rezistat cu greu. “Stăm prost cu natalitatea, educaţia şi sănătatea sunt la pământ”, s-a auzit iar vocea de la tribună. Câţiva parlamentari au început să tuşească nepăsători. Nu e treaba lor. Unii se frecau la ochi, alţii se scărpinau la nas. Norica mai scria câte ceva de fiecare dată pe altă foaie de hârtie, de parcă se ocupa cu corectatul tezelor. Capetele parlamentarilor au început să cadă din ce în ce mai des, răpuse de plictiseală, în pumni. Coafura a început să se lase şi ea. La 10:34 se foşneau hârtii de zor, Băsescu vorbea de birocraţie. Telefoanele sunau vesele prin sală. Foială în bănci, dar în limita bunului-simţ, fără să-l deranjeze pe vorbitor. Finalul discursului a fost urmat de aplauzele frenetice ale parlamentarilor PD-L. Deputatul Ioan Oltean cu un zâmbet extra-large pe faţă, uşor umil, cu mâinile împreunate în dreptul abdomenului a dat fuga să-l conducă pe preşedinte spre ieşire. Băsescu a părăsit sala aprins la faţă şi cu ochii uşor măriţi de efortul intelectual. Doar după ce s-au asigurat că preşedintele a plecat, deputaţii şi senatorii au zvâcnit din bănci ca nişte şcolari când sună de ieşire. Uşor nedumeriţi s-au strâns în grupuri şi au început să comenteze discursul, mesajul, prestaţia preşedintelui. Concluzia generală: “Parcă n-a fost el”.

SPRIJIN PENTRU PRM
“Cele câteva probleme” pe care preşedintele Băsescu le-a anunţat la începutul speech-ului că le va prezenta s-au dovedit a fi de fapt un inventar ar nerealizărilor celor patru ani de guvernare. De la structura economică – “una dintre cele mai înapoiate din Europa” –, în ciuda faptului că România deţine factori de producţie naturali, trecând prin politica fiscal-bugetară a ultimilor doi ani, schimbătoare de la o zi la alta şi deci ineficientă, speech-ul lui Băsescu a pus la zid sistemul deficitar de învăţământ şi pe cel de sănătate considerat la fel de ineficient, pentru a ajunge apoi să puncteze nedezvoltarea infrastructurii de transport – o frână în dezvoltarea economică şi socială a României – şi eşecurile în accesarea fondurilor europene. Băsescu nu a ratat nici hotărârea Guvernului de delimitare a colegiilor uninominale, apreciind că este una “care nu respectă rigorile legii”. Declaraţia preşedintelui i-a făcut să jubileze pe parlamentarii PRM, Lucian Bolcaş apreciind ulterior că Băsescu a “confirmat” astfel demersul PRM: “Dacă există îngrijorare şi la acest nivel, înseamnă că am făcut o treabă bună contestând Legea uninominalului”, a comentat Bolcaş. Nu aceeaşi părere au avut-o liberalii, Norica Nicolai apreciind drept “ciudat” ca preşedintele să facă astfel de aprecieri exact în ziua în care instanţa trebuia să se pronunţe. Şi după ce a pus la zid actualul Guvern, Băsescu şi-a exprimat disponibilitatea de a conlucra cu “orice guvern care nu e dependent de oligarhi şi de grupurile de interese, care va respecta priorităţile României şi care va fi în stare să-şI asume schimbările necesare” prezentate.

DESPRE MESAJ ÎN FEL ŞI CHIP
Cum au apreciat politicienii mesajul preşedintelui? Pentru udemeristul Gyorgy Frunda a fost un discurs complex, uneori contradictoriu, dar care ca notă generală a avut îndemnul de “a face ceva împreună”. De partea cealaltă, pentru Mircea Geoană, criticile prezidenţiale nu au fost decât o recunoaştere a “stării proaste a naţiunii” ca urmare a eşecului celor patru ani de guvernare de dreapta şi o încercare a preşedintelui de a se detaşa de o astfel de moştenire dezastruoasă. Preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a declarat că “şeful statului a mai arătat o dată în plus, foarte clar, că se împotriveşte creşterii pensiilor. Şeful statului a reluat astăzi în Parlament opinia pe care şi-a manifestat-o şi anul trecut şi anume că ameliorarea veniturilor pensionarilor nu este necesară. Motivarea acestei opinii depinde mai degrabă de inspiraţia consilierilor economici ai preşedintelui, pentru că anul trecut, Traian Băsescu îşi motiva opoziţia faţă de creşterea pensiilor, spunând că nu o să fie bani pentru această creştere, acum spune că din cauza pensiilor se încălzeşte economia”, a spus Dan Voiculescu. Singurele laude au venit, normal, de la PD-L, Vasile Blaga considerând raportul preşdedintelui ca unul “extrem de obiectiv, documentat şi binevenit”.

EXPLICAŢII
Aseară, în direct la TVR, Traian Băsescu a ţinut să precizeze că inserarea în discursul său din Parlament a comentariului legat de Hotărârea de Guvern nu a avut nici o legătură cu faptul că la Curtea de Apel urma să se discute contestaţia PRM şi că de fapt a vrut să semnaleze că actul normativ nu respectă legea şi că acest lucru este în atenţia sa. Băsescu a explicat că a folosit "o apreciere discretă" pentru a nu fi suspectat că vrea să influenţeze justiţia. "Îmi pare rău că nu am fost mai ferm, pentru că trebuie oprit jocul minciunii. Este a doua oară când Guvernul recurge la un tertip", a acuzat Băsescu, spunând că prima oară s-a întâmplat când Executivul şi-a asumat răspunderea pe o lege a uninominalului care s-a dovedit a fi neconstituţională. Şeful statului a arătat că aprecierile sale nu au cum să influenţeze decizia justiţiei şi că el îşi doreşte ca alegerile să aibă loc în sistem uninominal la data fixată, 30 noiembrie. Întrebat despre planul B pe care ar putea să-l aplice Guvernul, Băsescu a spus că nu vede de ce s-ar apela la un astfel de plan şi a precizat că premierul ar trebui să ceară demisia ministrului Justiţiei şi a juriştilor de la Palatul Victoria în cazul în care au dat un aviz de legalitate eronat, aşa cum juriştii de la Cotroceni vor rămâne fără loc de muncă dacă au dat un aviz incorect.

UNINOMINAL - Decizia instanţei, astăzi

Curtea de Apel Bucureşti va decide astăzi dacă va suspenda sau nu aplicarea Hotărârii de Guvern care stabileşte colegiile electorale pentru alegerile parlamentare uninominale.

În faţa instanţei, reprezentantul PRM, Lucian Bolcaş (foto), a susţinut că actul normativ atacat ar fi fost dat de Executiv cu încălcarea legii. Potrivit lui Bolcaş, Guvernul a stabilit colegiile electorale în Bucureşti, Satu-Mare şi Constanţa, fără să aştepte hotărârea comisiei parlamentare special înfiinţate. Reprezentantul PRM a considerat oportun să depună la dosar şi discursul preşedintelui Traian Băsescu, ţinut câteva ore mai devreme în plenul Parlamentului. Discurs în care şeful statului critica, desigur, modalitatea de fixare a colegiilor electorale. Lucian Bolcaş a invocat, aşa cum prevede legea, şi existenţa unui prejudiciu iminent: bugetul fixat pentru alegeri, de 100 de mii de miliarde de lei. “Dacă ar fi organizate alegeri în baza acestui act normativ ilegal, aceşti bani ar fi azvârliţi pe fereastră”, a pledat reprezentantul PRM. Reprezentantul executivului a cerut respingerea cererii PRM, susţinând că procedurile pregătitoare pentru alegeri au început deja.

INTERVENŢII ŞI EXCEPŢII
Magistraţii au încuviinţat ieri intervenţia în proces a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), a candidatei PNL la Camera Deputaţilor, Alina Gorghiu, care a afirmat că îşi susţine colegiul electoral, şi a lui Corneliu Petre, care a declarat că vrea să apere ordinea de drept. Imediat ce i s-a dat cuvântul, Alina Gorghiu a susţinut că PRM nu justifică vreun interes în promovarea acţiunii în justiţie, motv pentru care aceasta ar trebui respinsă. În replică, Lucian Bolcaş a afirmat că “domnişoara candidată se află într-o confuzie, deoarece nu a înţeles că actorul principal al votului uninominal rămâne totuşi formaţiunea politică şi nu individul”. Instanţa se va pronunţa asupra acestei probleme tot prin hotărârea de astăzi. (Miruna Pasă Petru)

Tăriceanu acuză presiuni la instanţă

Primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu a dezvăluit ieri, la finalul şedinţei de Guvern, că are ştiinţă despre "gravele încercări de influenţare politică a justiţiei" în cazul aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti privind uninominalul. "Se fac încercări de influenţare politică a justiţiei, ceea ce este foarte grav", a spus premierul, incriminând şi jocul dublu al unor partide. Oficialul a subliniat că Executivul are însă pregătite măsurile pentru ca alegerile să se desfăşoare la termen, indiferent care va fi hotărârea Curţii de Apel. În cadrul aceleiaşi alocuţiuni, Tăriceanu s-a referit la salariile magistraţilor (pentru plata cărora tocmai s-a aprobat o rectificare bugetară de aproximativ 200 milioane de euro), precizând că acestea, în urma unui "salt nepermis", au ajuns la un "nivel indecent" pentru România. Primul-ministru a spus că trebuie luate măsuri pentru ca magistraţii să nu-şi mai stabilească salariile prin instanţă, "în dispreţ faţă de Guvern şi de cetăţeni".

CSM sare la gâtul premierului
Atitudinea premierului a generat nemulţumiri printre judecători. "E ca şi când ne-ar zice: «aveţi grijă ce soluţie daţi, că, de nu..., vă tai salariile!»", ne-a declarat un magistrat sub protecţia anonimatului. În timp-record a sosit şi replica forului suprem al judecătorilor şi procurorilor. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, ne-a declarat aseară că "atitudinea primului-ministru reprezintă ea însăşi o presiune asupra independenţei justiţiei, inacceptabilă într-un stat de drept", atât timp cât premierul vorbeşte de presiuni, fără a spune exact despre ce este vorba. Şeful CSM i-a cerut imperativ premierului "să precizeze în concret în ce constau presiunile la care a făcut referire". "Abordarea referitoare la situaţia materială a magistraţilor şi ameninţările exprimate astăzi (n.r ieri, cu o zi înainte de pronunţarea instanţei) încalcă independenţa justiţiei şi reprezintă un factor de presiune asupra sistemului judiciar. Atitudinea primului-ministru confirmă una dintre concluziile Conferinţei Internaţionale a Autorităţilor Judiciare desfăşurate marţi la Bucureşti, în sensul că unul dintre cei mai mari factori de presiune asupra independenţei justiţiei este posibilitatea celorlalte puteri, executivă şi legislativă, de a face modificări normative care să înrăutăţească situaţia materială a magistraţilor", ne-a declarat şeful CSM. Lidia Bărbulescu a catalogat remarcile premierului ca "populiste" şi "inacceptabile", atât timp cât "magistraţii, la fel ca alte categorii sociale, au obţinut în justiţie drepturi salariale care le-au fost amputate printr-o legislaţie incoerentă începând cu anul 1999". (Violeta Fotache)

PREŞEDINTELE ŞI PARLAMENTUL - Arenă pentru războaie

Mesajele pe care şeful statului le-a adresat Parlamentului de-a lungul mandatului au fost expresia ostilităţii sale faţă de aleşi, dar mai ales faţă de Guvern.

19 IUNIE 2006. Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu merseseră umăr la umăr la Consiliul European, însă la întoarcere drumurile s-au despărţit, iar premierul a refuzat să vină în Parlament să asculte mesajul preşedintelui pe tema integrării europene. Invocând că nu a fost invitat, a uitat că deputatul Tăriceanu nu avea nevoie de invitaţie. Un singur ministru PNL se afla în banca guvernului – Gheorghe Flutur – şi părea că PNL este în opoziţie, în timp ce Cabinetul este format din PD, UDMR şi PC. Băsescu îl ataca voalat pe Tăriceanu pe tema restructurării guvernului – “o abordare politicianistă făcută în slujba unor grupuri politicie şi nu în slujba românilor” – şi critica lipsa de performanţă a Executivului în domenii ca sănătatea, educaţia sau descentralizarea. Lăuda DNA şi DIICOT subliniind însă şi că în rândul magistraţilor sunt încă unii corupţi.

18 DECEMBRIE 2006. Condamnarea comunismului. Preşedintele şi-a ţinut discursul pe fondul huiduielilor şi tropaiturile unora dintre aleşi, la care asistau şi Lech Walesa şi Jelio Jelev. Horia Roman Patapievici striga de la lojă că este pe cale să fie aruncat de acolo de către Vadim Tudor şi ai săi. Un poster imens în care Traian Băsescu zâmbea din spatele gratiilor era plimbat prin sală de liderul PRM însuşi. “Ca şef al statului roman, condamn explicit şi categoric sistemul comunist din România de la înfiinţarea sa, pe baza de dictat, în anii 1944-1947, şi până la prăbuşire, în decembrie 1989. Luând act de realităţile prezentate în raport, afirm cu deplină responsabilitate: regimul comunist din România a fost ilegitim şi criminal”, a fost sentinţa preşedintelui pe baza raportului Tismăneanu.

20 DECEMBRIE 2006. Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului cu ocazia aderării României la Uniunea Europeană. Ţinta preşedintelui – legea ANI. Modificat total de deputaţi, proiectul Agenţiei Naţionale de Integritate mai avea o şansă pentru a fi adoptat în forma cerută de Guvern, la Senat. “Vreau să vă spun, fără a intra în niciun fel de detalii, că am auzit în timpul Consiliului European de la Bruxelles următoarea remarcă: ”, încerca Traian Băsescu să-i motiveze pe parlamentari, cărora le cerea să dea Bruxelles-ului “o probă a seriozităţii noastre”. Cu multă politeţe însă, adresând astfel “o mare rugăminte”. În curând însă, în declaraţii de presă avea să acuze Parlamentul că face legi pentru infractori.

14 FEBRUARIE 2007. Pe acest fond se prezintă din nou în faţa aleşilor, două luni mai târziu, pentru a-i anunţa că declanşează referendumul pentru introducerea votului uninominal. Sala – pe jumătate goală. Parlamentarii PSD, PRM şi PC, dar şi o parte dintre liberali refuză să participe la şedinţă, aşteptând scuze din partea şefului statului. “Cred, totuşi, că aţi exagerat şi aţi fost excesivi în interpretare. Eu nu m-am referit la Parlament, ci la, şi citez, politicieni care fac legi pentru infractori”, a fost răspunsul lui Traian Băsescu. Pe care avea să-l însoţească de un nou tir, mult mai acid şi mai susţinut cu exemple. A vorbit despre “victoria interesului de partid asupra interesului public” şi despre “coaliţii transpartinice” care se bazează pe “înţelegeri la vârf, în spatele uşilor închise, în care, politicienii fără un sprijin real în rândul electoratului protejează alţi politicieni asemeni lor, politicieni care îşi permit cu aroganţă să încerce în mod repetat să influenţeze justiţia şi pentru motivul că nu au ajuns niciodată să dea socoteală direct cetăţenilor, ci doar sponsorilor şi prietenilor lor”.

“Din 2000 până în 2007 s-au emis frecvent ordonanţe prin care agenţi economici sunt scutiţi sau amânaţi de la plata obligaţiilor către stat”; “O altă modalitate prin care se manifestă corupţia este transmiterea informaţiilor de interes public în mod preferenţial, respectiv către protejaţii din imediata apropiere a oamenilor politici. În actuala situaţie, aceştia vor fi beneficiarii fondurilor de la UE”, a acuzat preşedintele. A vorbit apoi despre RAAPPS – “un sistem mascat de corupţie”, care-i face dependenţi de guvern pe politicienii care beneficiază de locuinţe şi după ce părăsesc funcţiile publice – şi despre “starea de nervozitate” apărută pentru că nu mai funcţionează “telefonul către procurori şi judecători”. Şi despre celebrele deja grupuri de interese: “Sunt aceiaşi oameni de afaceri pe care-i găsim la putere continuu prin influenţa pe care au dobândit-o asupra oamenilor politici”, sunt “coaliţii transpartinice care-şi permit cu aroganţă să influenţeze justiţia”. De aceea clasa politică are nevoie de “o schimbare profundă”, nu de o “înnoire parţială”, spunea el în susţinerea introducerii uninominalului, în varianta preferată de Administraţia Prezidenţială şi de PD, în două tururi.