Înfiinţată în 1989, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a atins un record de stabilitate pe care niciun partid românesc nu l-a reuşit: în 22 de ani nu a avut decât doi preşedinţi, preşedintele fondator Geza Domokos în perioada 1989-1993 şi apoi, până în prezent, Marko Bela. Atingând "majoratul" în conducerea Uniunii, după ce a reuşit să facă din UDMR formaţiunea-balama la guvernare, cea în voturile căreia au stat cocoţaţi premierii la Palatul Victoria, Marko Bela a decis la finalul anului trecut să pună punct carierei sale emblematice de preşedinte şi, fix înainte de a împlini 60 de ani, să lase Uniunea în alte braţe. Doritori de a ocupa locul lăsat liber de Marko, un ministru – Kelemen Hunor, un consilier prezidenţial – Peter Eckstein Kovacs şi un deputat – Olosz Gergely îşi vor testa sâmbătă forţele. Ordinea prezentării, după cum spun gurile rele, se anunţă a fi şi cea care va rezulta după numărarea voturilor.
Miza Congresului UDMR din weekend este una foarte mare însă tocmai pentru non-maghiari, adică reprezentanţii opoziţiei, care speră că un nou preşedinte va însemna şi o rediscutarea a condiţiilor în care Uniunea ar accepta să părăsească barca actualei guvernări cu PDL şi să aducă voturile necesare opoziţiei unite în USL pentru a putea demite Guvernul Boc.
Pentru asta, toţi cei trei lideri ai opoziţiei, pesedistul Victor Ponta, liberalul Crin Antonescu şi conservatorul Daniel Constantin, vor fi prezenţi în weekend la Oradea cu mesaje de atragere a UDMR de partea opoziţiei. "Acolo vor fi doua mesaje importante şi cred destul de limpezi din partea lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, care au fost invitaţi la Congres şi care vor onora această invitaţie şi vor transmite mesaje destul de clare în acest sens. Noi le facem public invitaţia să părăsească această coaliţie şi să vină lângă noi", anunţa clar acum câtva timp pesedistul Liviu Dragnea.
Lucrurile nu vor fi însă prea facile, căci de partea cealaltă a baricadei se va afla chiar preşedintele Traian Băsescu, invitat şi el la Congres. Iar discursul preşedintelui în privinţa UDMR a fost de-a lungul actualei guvernări, când UDMR a fost formaţiunea de care a depins soarta Cabinetului Boc, unul cât se poate de seducător. "Am fost responsabil de crearea tuturor alianţelor, şi PDL-PNL şi PDL-PSD, se pare că am ajuns iată şi la singura formulă viabilă, cam târziu, PDL-UDMR ca formaţiuni care au aceleaşi valori politice care le promovează şi împreună vom reuşi să aşezăm România pe un făgaş bun, garantat de temelia pe care ne aşezăm evoluţia viitoare", i-a complimentat Băsescu pe reprezentanţii Uniunii. Înainte de a sta Guvernul la mâna UDMR însă, discursul lui Băsescu era cu totul altul, preşedintele acuzându-i în februarie 2009 pe udemerişti chiar la ei acasă, în Harghita şi Covansa, că atâta timp cât au fost la putere au făcut prea puţin pentru respectiva regiune din perspectiva investiţiilor, comportându-se mai degrabă ca un "profitor de voturi". Acum, "profitorul" este ţinut strâns în braţe pentru a nu schimba direcţia către opoziţie. Ba în actualul Guvern Boc UDMR a reuşit ceea ce se luptă de 20 de ani să obţină: educaţie în limba maternă. Legea educaţiei, intrată deja în vigoare, a cimentat relaţiile PDL-UDMR, dar a şi deschis drum către noi pretenţii ale mult curtatei Uniuni: adoptarea Statutului minorităţilor, lege mucegăită deja de atâta stat în Parlament, dar şi a controversatei legi de reorganizare a regiunilor de dezvoltare. Şi tot de Congresul UDMR a legat preşedintele Băsescu şi eventualitatea schimbării premierului Boc, hotărârea urmând să fie luată după ce Uniunea va avea un nou preşedinte.
Kelemen Hunor, continuatorul
Favorit la şefia Uniunii, Kelem Hunor s-a remarcat prin acelaşi tip de moderaţie în declaraţii şi atitudini politice ca şi cel care i-a fost mentor în politică, Marko Bela. De altfel, are în comun cu liderul UDMR şi o pasiune, cea pentru poezie, Hunor publicând şi el două volume de versuri. Născut pe 18 octombrie 1967, în comuna Cârţa, judeţul Harghita, Kelemen Hunor a făcut mai întâi medicină veterinară, apoi a fost atras de filosofie, pentru ca în cele din urmă să aleagă politica. Din 2000 este deputat UDMR de Harghita şi membru în Comisia pentru cultură, iar in 2007 a devenit preşedintele executiv al UDMR. A candidat la preşedinţia României din partea UDMR în noiembrie 2009, dar scorul obţinut a fost doar de 3,8 procente. Din decembrie 2009 este ministru al Culturii în Guvernul Boc V. Pentru şefia UDMR, Kelemen Hunor este susţinut nu numai de actualul preşedinte Marko Bela, dar şi de organizaţiile teritoriale sau judeţene Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Trei Scaune, Sălaj, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov şi Sibiu. Într-un interviu pentru Jurnalul Naţional, Kelemen Hunor afirma intenţia de a rămâne în coaliţia de guvernare, atâta timp cât partenerii lor de la PDL îşi vor respecta promisiunile făcute, gen Legea educaţiei şi învăţământul în limba maternă pentru minorităţi. Ministrul a tranşat şi spinoasa chestiune a autonomiei Ţinutului Secuiesc, piatra filosofală a UDMR, declarându-se "ferm convins" că şi acest obiectiv va fi atins. Pentru comunitatea maghiară promite coborârea pragului electoral de la 5% la 3%, astfel încât şi comunităţile mai mici de maghiari să aibă un reprezentat în Parlament.
Peter Eckstein Kovacs, schimbarea
Văzut ca "omul lui Băsescu" de când, în ianuarie 2009, la Cotroceni a fost creat un post pentru relaţia cu minorităţile care i-a fost oferit de către Traian Băsescu, Peter Eckstein Kovacs este cel care spune că vrea să aducă "adevărata schimbare" în Uniune. Născut în Cluj la 5 iulie 1956, Eckstein este de profesie avocat şi, în activitatea parlamentară, a deţinut din 2004 până în 2008 şefia Comisiei juridice a Senatului, perioadă în care s-a remarcat în mai multe ocazii ca un susţinător al poziţiilor preşedintelui Băsescu în domeniul legislativ. Într-un astfel de context a şi demisionat de la conducerea Comisiei juridice, în semn de protest, atunci când ordonanţa iniţială privind funcţionarea ANI a fost respinsă de comisie. S-a înscris în cursa pentru şefia UDMR criticând favorizarea lui Kelemen Hunor de către Marko Bela şi spune că vrea să facă din UDMR o Uniune "prietenoasă şi deschisă", nu "închistată în program". A cucerit doamnele UDMR, a căror platformă a decis să îl susţină la Congres, la fel ca şi organizaţia judeţeană Cluj şi, desigur, facţiunea căreia îi este preşedinte, Platforma Cercul Liberal. Politic. Eckstein militează şi el pentru reducerea pragului electoral la 3%, care ar favoriza comunităţile mici de maghiari. Declarativ, Ekstein, pornind de la nemulţumiri ale populaţiei maghiare, vorbeşte despre posibilitatea ieşirii UDMR de la guvernare, "dacă este necesară", invocând un pragmatism care să permită Uniunii o mai mare "deschidere" către Opoziţie. Chiar ieri însă, liderul concurenţei maghiare a UDMR lansa pe piaţă zvonul că, de fapt, Eckstein nu este decât "alergătorul" care îi deschide drumul celui de al treilea candidat, Olosz Gergely, în chiar ziua Congresului urmând ca Eckstein să îşi retragă candidatura.
Olosz Gergely, reformatorul
Deputat din 2008, Olosz Gergely a devenit cunoscut în politică în momentul în care, în octombrie 2008, preşedinte fiind la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, salariul său, vehiculat la suma de 50.000 euro, a declanşat un adevărat scandal media. Deşi a negat în repetate rânduri că ar avea astfel de venituri, scandalul a continuat şi după apariţia informaţiilor despre averea impresionată a preşedintelui ANRE, care deţinea atunci un imobil în Ungaria şi alte trei în România plus mai multe spaţii comerciale, sute de hectare de terenuri şi conturi de câteva sute de mii de euro. Profitând că mandatul de deputat abia câştigat în alegrile din 2008 fusese validat, Olosz Gergely a invocat incompatibilitatea şi a ales să menţină funcţia de deputat, renunţând la şefia ANRE. Cel mai tânăr dintre candidaţi, Olosz Gergely s-a născut la 30 septembrie 1976, la Sf. Gheorghe, candidatura sa fiind sprijintă de organizaţia teritorială Maramureşul Istoric şi Cercul Liberal Naţional. Şi-a făcut campanie atacându-l pe "favoritul" Congresului, Kelemen Hunor, şi susţinând nevoia de "schimbare semnificativă de atitudine şi de abordare" în Uniune, acuzând că, în ultimele două decenii, maghiarii au fost învăţaţi că în situaţii dificile trebuie să fie retraşi, rezervaţi, şi nu au fost învăţaţi să acţioneze independent. Prin urmare, a pledat pentru o reformă de "profunzime", şi nu doar una de suprafaţă în UDMR. Declarativ, spune că nu-i cazul să se poarte discuţii cu PSD şi PNL pe tema unei eventuale colaborări, Uniunea fiind mai bine să rămână la guvernare şi să aplice principiul sănătos "nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard".