Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Victoria aşteptată a Uniunii Social Liberale (USL), condusă de premierul Victor Ponta, reprezintă şi o înfrângere de răsunet pentru rivalul acestuia, preşedintele Traian Băsescu. Dar, deşi rezultatul alegerilor pare să fie limpede, ceea ce se va întâmpla exact în continuare nu este deloc clar, în condiţiile în care vicleanul Băsescu încă mai poate avea câteva cărţi de jucat, comentează, astăzi, beyondbrics, blog afiliat Financial Times.
În orice caz, USL va avea foarte probabil o majoritate absolută în parlament şi, posibil, chiar două treimi dintre mandate, deşi va dura câteva zile până când voturile numărate vor fi transformate în mandate parlamentare, dat fiind sistemul electoral complicat din România.
O majoritate de două treimi l-ar pune pe Ponta în 'pole position' pentru a fi din nou prim-ministru, conducând un guvern din care să facă parte Partidul Social-Democrat, liberalii lui Crin Antonescu şi conservatorii lui Dan Voiculescu, un alt magnat media şi o mai veche eminenţă cenuşie în viaţa publică din România.
Dar există încă posibilitatea ca bătăiosul Traian Băsescu să încerce să-şi folosească pârghiile politice pentru a forţa o divizare post-electorală a USL şi să dezmembreze facţiunile mai influenţabile ale acesteia pentru a construi o coaliţie cu Alianţa România Dreaptă (ARD), cu Partidul Poporului-Dan Diaconescu (PP-DD) şi cu reprezentanţii minorităţilor, în special a celei maghiare. Băsescu ar putea vedea în asta o ultimă şansă de a zădărnici o altă tentativă de suspendare a sa - preşedintele a supravieţuit unui referendum susţinut de guvern în luna iulie doar ca urmare a neîndeplinirii pragului minim necesar al prezenţei la vot, adaugă FT, potrivit Agerpres.
Timothy Ash, şeful diviziei pentru studierea pieţelor emergente la Standard Bank, consideră că acest scenariu este improbabil, dată fiind victoria covârşitoare a USL. Deşi traseismul este ceva comun în politica românească - ea a contribuit la însăşi căderea unui guvern pro-Băsescu în luna aprilie -, umilirea ARD în scrutinul de duminică ar face din această strategie una cu grad ridicat de risc.
Există pericolul, de asemenea, să arunce România într-o nouă criză constituţională, după 12 luni în care au căzut două administraţii pro-Băsescu şi după mult criticatele tentative ale lui Victor Ponta de a exercita controlul guvernamental asupra instituţiilor naţionale independente.
Majoritatea românilor, a investitorilor şi a organizaţiilor internaţionale, printre care Uniunea Europeană şi FMI, speră ca viitorul guvern să lase deoparte disputele politice dure şi să înceapă să răspundă provocărilor economice ale ţării.
Traian Băsescu şi aliaţii săi sunt nepopulari în parte ca urmare a percepţiei că ar avea un stil arogant şi autoritar, dar mai ales ca urmare a măsurilor de austeritate dure pe care le-au impus. Asumându-şi un rol important în guvernare încă de la prima alegere a sa, în 2004, preşedintele suportă acum consecinţele pentru măsuri precum tăierea cu 25% a salariilor în sectorul public şi creşterea TVA luate în mandatul său, în condiţiile în care economia României a fost afectată de criza economică internaţională începând din 2009, continuă publicaţia britanică.
Deşi anul 2012 a fost unul mizerabil din punct de vedere politic, România a reuşit de fapt să câştige laude internaţionale pentru că a rămas fidelă programului său de austeritate, administraţia Ponta nedeschizând porţile ecluzelor fiscale, aşa cum poate se aşteptau unii. Deficitul bugetar este ţinut sub control, iar datoria - niciodată atât de ridicată potrivit standardelor europene - este şi ea ţinută sub control la circa 32% din PIB, conform FMI.
Negocierea unui nou acord standby cu FMI va fi (poate) prioritatea viitorului guvern. Un acord cu Fondul ar ajuta la recâştigarea încrederii investitorilor, dar, ca orice astfel de înţelegeri, probabil va avea preţul său. României i se va cere, încă o dată, să îşi ţină situaţia fiscală în ordine de această dată şi de asemenea să accelereze procesul de privatizare a marilor întreprinderi de stat.
'Acesta este cel mai bun rezultat dintr-o perspectivă de piaţă. Speranţa este, de asemenea, ca USL să se ţină departe de iniţierea unor reforme constituţionale şi să îşi concentreze eforturile mai degrabă pe economie - încă blocată într-o fază de creştere economică slabă - piaţa va dori ca noul guvern să se angajeze rapid faţă de un nou acord cu FMI care pare foarte probabil, date fiind comentariile făcute de liderii USL în timpul campaniei electorale'', explică Ash.
Ţinând cont de turbulenţele prin care a trecut România şi de criza prelungită din zona euro, creşterea de 1% din PIB în acest an şi de 2,5% din PIB anul viitor (potrivit previziunilor FMI) nu este un rezultat foarte rău, dar românii care au ieşit în stradă la începutul anului pentru a protesta contra guvernului susţinut de Băsescu încă aşteaptă creşterea salariului real şi o conducere politică transparentă, conchide FT în comentariul său.
