Găurile din caşcaval

După aproape trei luni de concubinaj, PSD şi PD-L nu au reuşit să-şi împartă tot caşcavalul puterii. Din cauza neînţelegerilor dintre cele două partide, agenţii cu mare miză, instituţii în care sunt rulaţi bani grei şi companii importante nu au încă şefi sau funcţionează sub vechile conduceri. RA-APPS, ARIS, Compania Huilei sau Hidroelectrica sunt câteva dintre ele.

Şeful pesediştilor, Mircea Geoană, se arăta zilele trecute nemulţumit că partidul pe care îl conduce şi partenerul său de coaliţie au consumat prea mult timp şi energie cu împărţirea ciolanului. "Actuala guvernare a pierdut cam trei luni cu aşezatul pe poziţii, cu cârâiala cine unde ajunge", spunea Geoană, atacând o problemă care este, însă, departe de a se rezolva. Disputele pe funcţii dintre PSD şi PD-L sunt în toi, cele două formaţiuni certându-se de zor în teritoriu pe şefia unor deconcentrate. Pe lângă asta, la nivel central, partenerii de guvernare nu au reuşit nici până acum să-şi instaleze oamenii în fruntea unor agenţii sau companii, deşi a existat o înţelegere cu privire la împărţirea acestora.

PSD, care şi-a adjudecat în decembrie instituţii cu mare greutate, se vede astfel în luna martie cu mai multe numiri blocate, iar Mircea Geoană recunoaşte acest lucru. "Nu îi înţeleg pe colegii noştri de la PD-L de ce blochează aceste numiri. Probabil au probleme cu persoanele propuse sau sunt nemulţumiţi că unele instituţii au ajuns la PSD", ne-a declarat liderul social-democraţilor, care speră totuşi într-o "clarificare" rapidă.

PROTOCOLUL CU PROBLEME
Una dintre instituţiile care a revenit PSD la marea împărţeală este RA-AAPS-ul, regia cu care anul trecut Geoană a avut de furcă, acesta fiind atunci pe punctul de a fi dat afară din vila de protocol de pe Strada Cucu Starostescu. Deşi au trecut aproape trei luni de când au făcut convenţia cu PD-L, pesediştii nu şi-au im­pus nici până la acest moment favoritul la şefia instituţiei, astfel încât aceasta este deţinută în continuare de omul libera­lilor, Georgian Gabriel Surdu. Întrebaţi de ce se întâmplă acest lucru, liderii PSD dau vina pe democrat-liberali, spu­nând că aceştia nu sunt de acord cu propunerile pesediste. Geoană spune însă că i-a trimis acum zece zile premierului Emil Boc propunerea PSD în persoana lui Dan Docan şi aşteaptă un răspuns de la acesta.

Numele lui Docan, fost director general al Imprimeriei Naţionale pe timpul Guvernului Năstase, a fost lansat de pesedişti pentru şefia RA-APPS încă din luna ianuarie, numai că acesta este considerat un personaj controversat, fiind acuzat, potrivit informaţiilor din presă, de implicarea în mai multe afa­ceri imobiliare care au prejudiciat statul cu milioane de dolari.

Alături de RA-APPS, pesediştii aşteaptă de la Boc şi o decizie în privinţa şefiei Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS). PSD l-a propus iniţial în fruntea agenţiei pe Codruţ Şereş (PC), dar democrat-liberalii au ripostat pe motiv că fostul ministru este urmărit penal. În urma "refuzului", social-democraţii au identificat o altă soluţie transmisă premierului: Darius Meşca, susţinut de conservatori.

HUILA, LIGNITUL...
Probleme are PSD şi la Garda Financiară, unde nu a reuşit încă să-l clintească din funcţia de şef pe Adrian Cucu, aflat la cârma instituţiei din 2005. Pesediştii ar fi trebuit, de asemenea, conform înţelegerii cu PD-L, să numească directorul general la Hidroelectrica, dar acest lucru nu s-a întâmplat, astfel încât compania este condusă încă din 2003 de Traian Oprea. În PSD s-a vehiculat ca înlocuitor al lui Oprea numele lui Filip Cârlea, fost director al diviziei de producere şi furnizare a energiei electrice a Luxten şi fost consilier al ex-secretarului de stat Iulian Iancu şi apoi consilier al fostului ministru al Economiei, Codruţ Şereş.
Pe lângă Hidroelectrica, pesediştii nu şi-au adjudecat încă nici promisa şefie a Transgaz, deţinută din 2007 de Ioan Rusu, şi nici pe cea a Companiei Huilei, rămasă pe mâna liberalului Daniel Surulescu.

ŞEFI VECHI ÎN CONTUL PD-L
La Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, care a intrat în parohia PD-L, se află în continuare un om numit de fostul premier pesedist Adrian Năstase. Mircea Petrescu, şeful ORNISS, destul de controversat la momentul numirii, întrucât presa a scris că a fost ofiţer DIE, a reuşit să treacă nebăgat în seamă în perioada guvernării liberale. Pentru ORNISS se vehiculau, la schimbarea guvernului, numele fostului şef al SIE Ioan Talpeş şi cel al lui Mihai Vasile Ozunu, fost şef al Colegiului Naţional de Apărare şi candidat fără succes al PD-L în alegerile parlamentare. Ambele nume figurau ca propuneri şi în cazul şefiei Oficiului Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor, instituţie care este şi acum condusă de Adriana Luminiţa Popa, numită în anul 2006 tot de premierul Tăriceanu. Ambele schimbări au fost blocate, iar PD-L nu avansează propuneri noi.

Oamenii lui Tăriceanu au rămas pe încă două funcţii care revin pedeliştilor: şefia Agenţiei Naţionale Antidoping şi şefia Agenţiei de Compensare pentru Achiziţia de Tehnică Specială. Ultima dintre instituţii, care gestionează contractele de offset pentru tehnica militară şi civilă, este condusă de Cristian Tarara. Toate aceste instituţii s-au aflat în coordonarea Cancelariei primului-ministru, desfiinţată însă de Emil Boc şi care vor trece sub comanda Secretariatului General al Guvernului.  

TVR ŞI RADIOUL – SUBIECTE TABU
Schimbarea şefilor radioului şi televi­ziunii publice sunt subiecte tabu între PSD şi PD-L, ca să nu iasă scandal în Coaliţie, spun surse din cele două partide. În timp ce PSD s-a coalizat în jurul directorului TVR, Alexandru Sassu, susţinându-l în continuare, situaţia Mariei Ţoghină, directorul radioului public, este incertă. Mandatul acesteia expiră în luna aprilie, iar PD-L s-ar putea să-i caute înlocuitor, spun aceleaşi surse. Preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, Raluca Turcan (PD-L), spune însă că schimbă­rile ar trebui făcute abia după ce se vor adopta modificările asupra legii de funcţionare a celor două instituţii.

Turcan are o iniţiativă legislativă care, spune ea, ar trebuie să definească rolul instituţiilor şi ar trebui aplicată din 2010 "după ce se vor epuiza inte­resele politice legate de un anumit moment electoral".