Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noul comitet va fi condus de ministrul Finanțelor, iar vicepreședinte va fi secretarul de stat care coordonează Unitatea de management al investițiilor publice din cadrul Ministerului Finanțelor. Din comitet vor face parte miniștrii Transporturilor, Economiei, Dezvoltării, Sănătății, Educației, Muncii, Mediului, Investițiilor și Proiectelor Europene, precum și secretarul general al Guvernului. Primele domenii vizate sunt infrastructura de transport și infrastructura medicală, unde necesarul de investiții depășește resursele disponibile din bugetul de stat și din fondurile europene. După terminarea finanțărilor prin Planul Național pentru Redresare și Reziliență la sfârșitul lunii august, sistemul de PPP ar putea fi șansa României pentru finanțarea unor proiecte de interes național.
Potrivit actului normativ, CI3P va urmări asigurarea unui cadru coerent pentru dezvoltarea proiectelor de parteneriat public-privat, stabilirea domeniilor prioritare pentru investiții, monitorizarea proiectelor aflate în pregătire, în procedura de atribuire și în faza de operare, precum și promovarea unui cadru predictibil pentru atragerea capitalului privat în completarea investițiilor publice și a fondurilor europene. În paralel cu înființarea comitetului interministerial, Ministerul Finanțelor dezvoltă și o platformă informatică pentru monitorizarea proiectelor PPP și a riscurilor fiscale asociate acestora.
Citește și Reforma statului, o mare păcăleală. Directori rebotezați și pensionari trecuți la concedieri
Consiliere de la instituțiile financiare internaționale
Procesul va beneficia și de asistență tehnică din partea unor instituții precum Banca Mondială, BERD și International Finance Corporation (IFC), atât pentru pregătirea proiectelor, cât și pentru perfecționarea cadrului legislativ și instituțional. Adoptată în 2010 și modificată de mai multe ori, legislația nu a fost funcțională niciodată, iar în 2024 guvernul de atunci alegea să fie consiliat de către experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în evaluarea cadrului legal și instituțional în acest domeniu, dar nici așa nu s- a încheiat nici măcar un singur contract de parteneriat public-privat. Potrivit Ministerului Finanțelor, un proiect de parteneriat public-privat necesită, în medie, între 18 și 30 de luni pentru pregătire, perioadă în care sunt elaborate studiile de prefezabilitate și fezabilitate, sunt realizate analize juridice și financiare și este testat interesul investitorilor.
CI3P se va reuni cel puțin trimestrial și va transmite Guvernului, o dată la șase luni, rapoarte privind stadiul pregătirii și implementării proiectelor de parteneriat public-privat, inclusiv cu privire la clasificarea acestora în interiorul sau în afara conturilor guvernamentale, potrivit metodologiei Institutului Național de Statistică și Eurostat.
În 2024 au fost eliminate unele bariere, dar tot degeaba
În 2024 au fost aduse o serie de modificări legislației în materie (Legea 7/2024) fiind înlăturate restricții, precum eliminarea plafonului de 25% pentru contribuția publică la investiție, și au fost simplificate etapele de elaborare a documentației, oferind un cadru clar pentru proiecte, spuneau autoritățile. Eliminarea acestor bariere legislative a fost văzută ca un pas important făcut de acestea pentru demararea unor astfel de finanțări, dar în teren nu s-a mișcat nimic.
PPP-urile românești, o listă lungă de eșecuri
Primele idei de parteneriate public-privat au apărut la noi în 2011, când premierul de la acea dată, Emil Boc, anunța că se vor atrage investitori privați pentru realizarea de spitale, autostrăzi (Autostrada Comarnic-Brasov, Autostrada Sibiu - Pitești, Autostrada Ploiești - Buzău - Focșani etc), Unitățile 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, hidrocentrala Tarnița - Lăpuștești, termocentrala de la Doicesti etc. Toate aceste proiecte au fost unite de un numitor comun: eșecul.
Ulterior, Guvernul Dăncilă anunța în 2018 o serie de proiecte pe care dorea să le deruleze în parteneriat public-privat, valoarea lor fiind estimată la circa 20 de miliarde de euro. Printre proiectele anunțate atunci se numărau un aeroport în sudul Bucureștiului, canalul Siret-Bărăgan, două spitale regionale, o bancă de sânge, o fabrică de mijloace de transport electrice, o pârtie de schi în Făgăraș, precum și amenajarea pentru navigație a râurilor Argeș și Dâmbovița. Niciunul din aceste proiecte nu a fost finalizat. Cel mai aproape să se realizeze, dar nu în parteneriat public-privat este realizarea unei porțiuni de 23 km din Canalul Siret-Bărăgan, deși execuția lui este deocamdată blocată prin licitații.
Proiectele PPP la nivel global au depășit 100 miliarde USD în 2024
Raportului PPP al Băncii Mondiale pe anul 2024, ultimul publicat, arată că investițiile globale în infrastructură prin participare privată au atins 100,7 miliarde USD, marcând o creștere de 16% față de anul anterior. Documentele subliniază că fondurile publice nu sunt suficiente pentru tranziția verde și obiectivele de dezvoltare, fiind necesară mobilizarea capitalului privat. Pragul de 100 de miliarde de dolari a fost depășit pentru prima dată de la declanșarea pandemiei COVID-19. Dinamica pe sectoare a contractelor se prezintă astfel:
- Energia: Rămâne sectorul cel mai atractiv, adjudecându-și 67,9 miliarde USD repartizați în 217 proiecte (majoritatea axate pe energie regenerabilă).
- Transporturile: S-au clasat pe locul secund, cu un volum de 20,6 miliarde USD strânși în 38 de mari proiecte de infrastructură rutieră și feroviară.
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor (ICT): A atins un nivel record de 10,5 miliarde USD, deși proiectele au fost mai concentrate numeric.
Citește pe Antena3.ro
