Guvernul loveste proiectul Jurnalul

Desi Jurnalul a initiat un proiect de lege privind accesul liber la arhivele comunismului, aflat in Parlament, E-xecutivul i-a dat aviz negativ pentru ca Ministerul Culturii sa se laude cu propriul sau proiect.

Guvernul Tariceanu a respins saptamana trecuta proiectul de lege al Jurnalului National privind deschiderea arhivelor comunismului, pentru ca la scurt timp sa-si promoveze propria lege. Ministerul Culturii a anuntat ieri finalizarea unui act normativ similar cu al Jurnalului. Cand vine insa vorba de aplicarea lui, guvernantii nu se mai grabesc.

Una din armele folosite de premierul Tariceanu in batalia cu presedintele Basescu a fost denuntarea comunismului, simtind ca pe aceasta zona mai exista inca electorat aducator de voturi. Din nefericire, premierul a atras in aceasta batalie si Guvernul, ca institutie a statutului, folosindu-l ca arma. Nu ar fi o noutate in politica damboviteana un asemenea tertip, dar orbit de razboiul cu Cotroceniul, Guvernul Tariceanu da in cap si presei. Caci cum altfel se poate interpreta gestul Guvernului de a da aviz negativ proiectului Jurnalului National privind accesul liber la arhivele comunismului pentru ca numai la o saptamana, mai precis ieri, Ministerul Culturii sa vina cu un proiect de lege similar, printre initiatori numarandu-se si consilierul premierului, istoricul Marius Oprea? Daca era atat de preocupat de deschiderea arhivelor comunismului, Guvernul putea sa sustina proiectul Jurnalului care prevedea ca documentele PCR, UTC sa fie predate Arhivelor Nationale pana la sfarsitul acestui an, si nu in vara anului viitor, cand se preconizeaza a fi adoptat proiectul Ministerului Culturii. Mai ales ca proiectul Jurnalului se afla deja in procedura parlamentara la Senat si fusese precedat de o campanie a ziarului pe aceasta tema intitulata "Ceata si fum". Deci Guvernul era avizat si putea sa elaboreze un asemenea proiect inca de atunci, daca intr-adevar era interesat ca aceste arhive sa fie accesibile cercetatorilor si opiniei publice. Ceea ce demonstreaza inca o data ca demersul Executivului e unul de imagine, si nu legat de aflarea adevarului despre perioada comunista si atat de mult invocata insanatosire a societatii.

COMPARATIV. Diferentele existente intre cele doua proiecte sunt mai mult de ordin organizatoric, in sensul subordonarii institutiei Arhivelor Nationale fie Parlamentului (solutia JN), fie MAI (prevederea MCC si asa cum este si in prezent). In plus, in proiectul initiat de Jurnalul National, conducerea Arhivelor Nationale revenea unui Consiliu Stiintific numit de Parlament si format din 11 membri, cu mandat de 5 ani. JN propune ca presedintele acestui Consiliu Stiintific sa fie directorul general al Arhivelor Nationale, in timp ce in proiectul MCC directorul Arhivelor ar urma sa fie propus de catre minister, de acord cu MAI.

NU-I GRABA?! Cum spuneam, deosebirea esentiala existenta insa intre cele doua proiecte este data aplicabilitatii acestei legi. Termenul stabilit in proiectul Jurnalului pentru ca documentele comuniste sa fie predate Arhivelor Nationale este de 31 decembrie 2006. Pentru reprezentantii MCC insa, desi se precizeaza ca proiectul lor este "prioritate a guvernarii", nu-i nici o graba in adoptarea acestuia. "Nu cred ca este posibil ca legea sa iasa din Parlament inainte de vara anului viitor", spune secretarul de stat in MCC Virgil Nitulescu, semnatar al proiectului MCC.