Guvernul reşapat

Pus sub semnul întrebării din cauza credibilităţii şi a viitoarei susţineri parlamentare, Guvernul Boc 4 este, aşa cum se anunţă, unul de strânsură: parlamentari, oameni de încredere de la Cotroceni reconvertiţi în miniştri, demnitari din Guvernul mult hulitului Tăriceanu numai buni de folosit pentru "profesionalismul" lor, miniştri reşapaţi şi puşi în fruntea unor ministere rebotezate pentru a da impresia schimbării.

Viitorul Guvern va avea 15 ministere şi un post de vicepremier, care va reveni liderului UDMR, Marko Bela. Astfel, varianta de lucru a listei Guvernului Boc 4, potrivit unor surse politice, este următoarea: premier - Emil Boc, vicepremier - Marko Bela, Interne - Vasile Blaga, Externe - Bogdan Aurescu, Justiţie - Cătălin Predoiu, Economie (Energie) - Adriean Videanu, Finanţe - Sebastian Vlădescu, Transporturi - Radu Berceanu, Dezvoltare Regională şi Turism - Elena Udrea, Educaţie, Tineret şi Sport - Cătălin Croitoru, Sănătate - Cseke Attila, Agricultură - Orest Onofrei, Cultură - Kelemen Hunor, Mediu - Laszlo Borbely (sau Attila Korody), Apărare - Gabriel Oprea, Comunicaţii - Gabriel Sandu, Muncă - Mihai Şeitan. Singurele noutăţi pot fi consideraţi viitorii miniştrii: Cseke Attila, nominalizat la Sănătate, care este senator UDMR, Kelemen Hunor, la Cultură, preşedintele executiv al UDMR, deputat şi fost candidat la preşedinţie din partea Uniunii, Gabriel Oprea, unul dintre generalii "trădători" decoraţi de preşedintele Băsescu şi care, înainte de alegerile prezidenţiale, a sărit din barca PSD pentru a-l susţine pe şeful statului în campania pentru un nou mandat. Lista continuă cu fostul parlamentar PD-L de Suceava Orest Onofrei, propus la Agricultură, Laszlo Borbely, depuatat fost ministru al Dezvoltării şi Locuinţelor în Guvernul Tăriceanu, şi Bogdan Aurescu, nominalizat şi în Cabinetele Croitoru şi Negoiţă, un diplomat de carieră, cunoscut ca artizanul succesului României în procesul de la Haga privind delimitarea platoului continental. Daniel Funeriu, propus la Educaţie, ca şi şi în Guvernele Croitoru şi Negoiţă, europarlamantar PD-L şi fost vicepreşedinte în Comisia prezidenţială pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării a picat la votul din Colegiul Director al PD-L, care a validat aseară lista cu miniştri democrat-liberali.

TOT PROGRAMUL DE GUVERNARE DIN 2008
Emil Boc a anunţat că programul de guvernare al viitorului Executiv se bazează, în mare parte, pe programul cu care fostul Guvern PD-L-PSD s-a dus în Parlament în decembrie 2008. "Pornim de la programul nostru de guvernare. În esenţă, programul de guvernare este acela pe care l-am propus în decembrie 2008 Parlamentului, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de actele normative aprobate cu lucrurile noi care au apărut", a declarat Boc. Lista cu miniştrii propuşi şi programul de guvernare vor fi înaintate Parlamentului. Conform procedurilor, miniştri propuşi vor fi audiaţi în comisiile parlamentare de specialitate, urmând ca fiecare să fie avizat pozitiv sau negativ. Avizul comisiilor este consultativ, decizia finală aparţinând plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Pentru a fi învestit, Guvernul Boc 4 are nevoie de 236 de voturi "pentru".

Pogea n-a mai vrut o dată, Vlădescu, da
Deşi era luat şi el în calcul, Gheorghe Pogea nu a mai vrut să conducă Finanţele, iar premierul Boc a optat pentru Sebastian Vlădescu (foto). "Pot să vă spun că Gheorghe Pogea nu mai intenţionează să opteze pentru un nou mandat la Ministerul Finanţelor. Iniţiativa este a domniei sale, pe baza unei discuţii pe care am avut-o cu toţi colegii din Cabinet", a declarat Boc. Sebastian Vlădescu a discutat ieri-dimineaţă la Guvern, cu premierul desemnat, pe tema formării viitorului Cabinet. Vlădescu a fost ministru de Finanţe în Cabinetul Tăriceanu, din august 2005 până în aprilie 2007, când a devenit secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, şase luni mai târziu fiind eliberat din funcţie la cerere. El a fost secretar de stat la Finanţe şi în 2000. Sebastian Vlădescu a fost negociatorul-şef din partea României la privatizarea fabricii de automobile de la Craiova. Liberalii au precizat că Sebastian Vlădescu nu mai este membru al PNL încă din anul 2002. "Sebastian Vlădescu a activat ca membru al PNL, în organizaţia Bucureşti, Sector 5, în perioada 1998-2002", se arată în precizarea PNL. Anterior, Ludovic Orban declarase că Sebastian Vlădescu nu avea calitatea de membru al PNL când a exercitat funcţia de ministru al Finanţelor în Guvernul Tăriceanu. "De altfel, domnul Vlădescu s-a prezentat şi s-a comportat întotdeauna ca un independent", a conchis Orban. Nominalizarea lui Sebastian Vlădescu la Finanţe a fost luată în calcul încă din perioada în care se spera ca liberalii să ia decizia de a intra la guvernare alături de democrat-liberali, acesta fiind apreciat pentru expertiza în domeniu. De altfel, Boc avea planuri mari şi cu Crin Antonescu. Premierul desemnat a declarat joi seară că intenţiona să îi propună liderului PNL, Crin Antonescu, postul de vicepremier în viitorul Guvern, dar că nu a mai avut posibilitatea să înainteze această ofertă, deoarece preşedintele liberal a refuzat de la început participarea la guvernare. El a arătat că era normal ca dacă unul dintre principalele partide de guvernare deţine postul de prim-ministru, atunci celălalt partid să aibă funcţia de vicepremier. "Nu am apucat însă să prezint această propunere, nu s-a făcut pasul spre o asemenea discuţie. Dacă doreşte postul de vicepremier, este invitat chiar şi mâine", a spus Boc la OTV.


Legea minorităţilor, una din condiţii
Liderul UDMR, Marko Bela, a anunţat, ieri, în cadrul şedinţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), că una dintre condiţiile puse pentru intrarea la guvernare a fost acceptarea Legii minorităţilor şi că negocierile cu PD-L au fost "infernale". "Am elaborat un acord care conţine toate doleanţele noastre, inclusiv acceptarea Legii minorităţilor sau a învăţământului. Pe lângă asta, ne mai gândim la descentralizare, regândirea regiunilor economice (în loc de 8 să fie 15-16) şi la rezolvarea problemelor experţilor maghiari din deconcentrate. Nu trebuie să uităm de finanţarea învăţământului superior în limba maghiară. Dar, după cum ştiţi, dracul se ascunde în detalii, aşa că vom vedea cum va fi. Nu mi se pare însă puţin lucru faptul că Ministerul Culturii s-a acordat UDMR. Aş spune că la scară mică aduce a proiectul Klaus Iohannis, pentru că acum 10 ani era imposibil să avem şi un secretar de stat la Ministerul Culturii sau Învăţământului, iar acum avem Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii şi un post de vice-premier. Dezbaterile cu PD-L au fost infernale, cu conflicte multiple", a declarat Marko Bela. El a precizat că, în urma "dezbaterilor" cu PD-L, există posibilitatea unor relaţii, "pe baza unor anumite interese reciproce", atrăgând însă atenţia că reprezentanţii PD-L şi UDMR au avut "reciproc experienţe destul de negative". "Vorbim despre un Guvern cu un prim-ministru desemnat pe care l-am detronat. Să punem ranchiuna noastră pe lângă ranchiuna altora. Să vedem dacă există interese comune pentru un program anticriză, pentru un Guvern stabil. Să vă gândiţi la interese şi nu la sentimente. PD-L ar putea pune singur un Guvern, care să treacă, dar apoi nu ştie dacă va reuşi să îşi treacă proiectele prin Parlament. Coaliţia cu PNL a eşuat, recomandarea este să facem Guvern PD-L cu UDMR şi fracţiunea minorităţilor, ce îşi asumă susţinerea în Parlament, fără portofolii, plus independenţii", a spus Marko Bela, citat de Mediafax. Ca urmare, CRU a votat intrarea Uniunii la guvernare alături de PD-L, fiind înregistrate doar două voturi "împotrivă" şi nici o abţinere.


Frunda cere garanţii de la PD-L
La Consiliul Reprezentanţilor Unionali ai UDMR, senatorul UDMR Gyorgy Frunda s-a pronunţat pentru intrarea la guvernare, arătând că, după ce referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari a fost validat, Uniunea ar putea să nu mai intre în Parlament. El a precizat că, dacă Uniunea nu participă la guvernare, un Executiv fără reprezentanţii UDMR ar putea traşa în aşa fel "limitele" (colegiile parlamentare - n.r.), încât UDMR să obţină mai puţin decât pragul electoral de 5%, necesar pentru intrarea în Parlament. El a cerut "garanţii" de la reprezentanţii PD-L, arătând că democrat-liberalii au făcut parte din trei coaliţii de guvernare, între 1996-2000, 2004-2008 şi 2008-2009 şi "niciodată nu s-a întâmplat să rămână în coaliţie, să nu dea afară, să nu spună că ceilalţi sunt de vină". Frunda a atras atenţia că există riscul ca intrarea UDMR la guvernare să dureze doar câteva luni şi a cerut "garanţii".  "Avem nevoie de garanţii, de dezbateri serioase", a spus Frunda, citat de Mediafax, exprimându-şi nemulţumirea că în negocierile cu PD-L nu s-a reuşit obţinerea portfoliului Dezvoltării pentru Borbely Laszlo, care a dovedit că este un ministru eficient atât pentru maghiari, cât şi pentru români, atunci când a deţinut acest post. Totodată, Frunda a susţinut că democrat-liberalii ar trebui să acorde Uniunii "garanţiile" cerute, din moment ce UDMR este "un partid onest şi de încredere", în timp ce PD-L nu se poate baza pe independenţi, fiind "trădători".