Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat în această săptămână și care vor fi prioritățile pentru luna iulie. Săptămâna aceasta am prezentat în Parlament pachetul fiscal bugetar. E primul pachet, care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului: de a crește veniturile și a doua direcție să plafonăm cheltuielile și să le scădem.
Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale în așa fel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor. Avem o reacție pozitivă, ați văzut poziția comisarului pe probleme economice. A doua zi am lansat o emisiune de bonduri, practic pentru a ne împrumuta și am văzut o perspectivă îmbunătățită, toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise.
Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, marja de risc pentru România e mai scăzută, au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi în următorii 14 ani cumulat.”
El adaugă că a constatat că, „pe de-o parte, avem o reacție pozitivă și ați văzut săptămâna aceasta, marți, poziția comisarului pe probleme economice”.
Potrivit premierului, „agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important, dar în mod evident îmbunătățirea situației bugetare a României va depinde de măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare, dar mai ales de modul în care vor fi puse acestea în practică, de disciplina financiară pe care o vom pune în acțiune în perioada următoare și de evitarea revenirii la măsuri populiste”.
Premierul anunță reforma companiilor de stat
„Un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar majoritar e statul. De la pierderile pe care le au rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. O bună parte din activele acestor companii sunt mult sub potențialul pieței și mult sub ceea ce s-ar putea obține.
Ce ne propunem: vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori, vom iniția modificarea indicatorilor de performanță”.
„Indicatorii de performanță trebuie să îi facă pe cei din conducere să se zbată din greu să-i îndeplinească. Fiecare ban pe care îl pierdem printr-o guvernare mediocră înseamnă milioane de euro pentru România.
Nu va fi ușor. Legea se va aplica din viitor. Și această negociere va putea avea loc, dacă oamenii își dau seama într-adevăr că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm în război cu ei. Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate față de performanțele pe care le asigură.
E un grup de lucru care s-a format pentru acest pachet de măsuri condus de domnul Anastasiu și din care fac ministerele care sunt autorități tutelare pentru principalele companii.”
„E simplu să stai cu salarii mari și să aștepți la Guvernul să îți mai dea în a doua jumătate a anului un miliard”
„Vă dau două exemple: unul din indicatorii bancari după care poți să judeci o bancă e randamentul capitalului, băncile noastre de stat, cu management peformant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete și CA-uri la indemnizația maximă, realizează randamente la jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului”
„Mă gândesc la CFR sau Metrorex care beneficiază de subvenții. În fiecare an statul român le subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători din total cifră de afaceri are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, pragul de subvenționare e în medie între 30 și 50%. În Marea Britanie toate companiile funcționează fără subvenție.
În România, companiile private care sunt subvenționate după niște criterii similare cu cele ale CFR realizează profit, iar noi suntem în situația care cu 80% din buget subvenție abia terminăm anul pe 0. E simplu să stai cu salarii mari și să aștepți la Guvernul să îți mai dea în a doua jumătate a anului un miliard”.
„Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și indicatori de performanță cuantificabili”
„O altă componentă este modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturile. Așa cum ne-au spus oamenii așa este înainte să creștem taxele ar trebui să creștem și gradul de încasare.
Este important să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe altă că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele, precum e în construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă, dar pentru asta trebuie să fie indicatori de performanță la cei care fac controale.
E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm la ANAF să se facă digitalizarea.Pentru că atunci se vede unde sunt problemele. Așa dacă e un deșert de informații, eficiența controalelor e foarte redusă.
Trebuie să modificăm legislația. E un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna.
Pe componenta de insolvență, cesiune creanțe, poți foarte ușor în România să=ți cesionezi creanțele unei companii fantome și apoi nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările.
Avem arierate enorme. Se pune întrebarea cum nu le-am văzut. Sunt probleme în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și indicatori de performanță cuantificabili.
Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.
Acesta este un domeniu foarte important, în care în afara pachetului legislativ, toate instituțiile, care au competență în acest domeniu, trebuie să colaboreze, să facă schimb de date, astfel încât să combatem evaziunea fiscală și în paralel frauda în domeniul public. Evaziunea este și o cauză, dar și un efect.”
„Trec la a doua direcție importantă: reducerea risipei din sectorul de Sănătate”
„Trec la a doua direcție importantă: reducerea risipei din sectorul de Sănătate. O componentă importantă de cheltuieli sunt cheltuielile pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene, la fondurile de investiții pentru reparații sau dotări, ci la sumele care intră în sistemul de Sănătate prin Casa de Sănătate.
În urmă cu 10 ani ponderea acestor cheltuieli din veniturile statului erau 11% acum au crescut la 14 - 16%. Înseamnă niște sume foarte mari. 2021: 49 de miliarde, 2022: 54 de miliarde, 2023: 59 de miliarde, 2024: 73 de miliarde, 2025, vara asta estimat: 77 de miliarde. La întâlnirea cu președintele Casei și ministrul Sănătății am fost informat că avem nevoie de încă 14 miliarde pentru a încheia acest an pentru că din martie nu se mai achită sumele complete. Se achită doar partea de salarii, dar la toate celelalte capitole avem arierate importante.
Dacă continuăm tot așa, ceea ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau acciza la motorină se duce pe aceste suplimentări și nu doar că nu ne vom echilbra bugetele și le vom continua așa cum au fost până acum. Acest nivel se apropie de cel din pandemie.
Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%.
Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate.”
„Avem concedii medicale extinse”
„Avem concedii medicale extinse. Dacă vă uitați la statistici o să vedeți că avem niște punți în perioadele critice între sărbători și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile. Nu te poți îmbolnăvi programat în număr atât de mare.
Avem un număr de analize paraclinice foarte extinse, RMN-uri, CT-uri, unele justificate, dar melanjul dintre public și privat a făcut ca în ultimii ani să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile.
Casele de Sănătate și DSP-urile trebuie să treacă de la perspectiva de spectator, sau mai rău complice, la cea de regulator și apărător al statului. Dacă vrem un sistem de Sănătate nu trebuie să mai continuăm cu risipa”.
„Vom descentraliza autorizarea jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă”
„Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, unde domnul ministru Cseke are un rol important, e reforma administrației publice. Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanții autorităților publice.
Aici ne referim atât la impozitarea proprietății care e un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și alte măsuri care țin de câteva componente importante ale administrației publice locale. E nevoie să le creștem capacitatea administrativă, e nevoie să își poată încasa impozitele, nu poți să mai încasezi bani de la stat până nu îți plătești datoriile la stat.
O altă componentă este descentralizarea. Vom descentraliza autorizarea jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot orașul, sau doar o stradă sau doar un cartier, Mamaia de exemplu, unde pe bază de taxă specială primăria stabilește intensitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre de aceste puncte de lucru. ”
„În câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile”
„Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților,și extins în pasul doi la toate pensiile speciale.
Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Deci avem o pensionare prea rapidă a magistraților, așa cum v-am spus se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani, mi-am propus, dar nu am reușit, o să o caut să-i duc un buchet de flori, tot respectul pentru ea.
Nu mai poate continua asta. De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată de 25 de ani după care te poți pensiona. E evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona: 30, 35 de ani, astfel încât să nu fie departe de vârsta standard de pensionare care e 35 de ani.
În câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile.
A treia componenta nivelul pensiei. Azi există o prevedere interesantă: pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Ce înseamnă un salariu brut? Unul net + 40 -50%. 80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. De fapt, pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva într-un sistem public ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net. E o prevedere bună, corectă și cinstită”.
„E o prioritate ca în această vară să îndeplinim jaloanele, să deblocăm toate lucrurile care întârzie accesarea de fonduri”
„Toate aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, subliniez asta, dar să nu permită să avem zeci de mii de procese, așa cum am avut în ultimii ani, pe drepturi de salarizare, pe interpretări, pe sporuri, care să genereze alocări suplimentare de milioane de euro. Să avem o salarizare clară, predictibilă.
Pentru a nu se dezechilibra sistemul, cei care azi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o aplicare derogatorie, ca să nu avem o plecare masivă din sistem. Dar mă gândesc ce s-a întâmplat când a venit vârsta mică de pensionare, nu s-a gândit nimeni că sistemul se depopulează, atunci nu au fost dezbateri foarte mari.
De acest jalon depind câteva sute de milioane de euro. E o prioritate ca în această vară să îndeplinim jaloanele, să deblocăm toate lucrurile care întârzie accesarea de fonduri”.
Citește pe Antena3.ro
