Imunitate sporită pentru judecătorii Curţii Constituţionale

Un deputat al minorităţilor a depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege care prevede imunitate sporită pentru judecătorii Curţii Constituţionale. Potrivit iniţiativei legislative, judecătorii Curţii nu vor mai putea fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea colegilor de la CCR.

În expunerea de motive, deputatul minorităţilor Slavoliub Adnagi susţine că iniţiativa legislativă crează cadrul juridic pentru o imunitate mult mai eficientă, care ar urma să asigure o garanţie că judecătorii Curţii Constituţionale îşi pot exercita rolul şi mandatul fără constrângeri sau presiuni. În acest moment, legea de funcţionare a Curţii Constituţionale prevede că judecătorii CCR au imunitate pentru arestare preventivă sau trimitere în judecată, aspecte care necesită încuviinţarea prealabilă a camerei din Parlament care l-a propus pe respectivul judecător sau a preşedintelui României, după caz. Astfel, judecătorii CCR nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată fără învuviinţarea Parlamentului sau a şefului statului, însă pot fi reţinuţi - aşa cum s-a întâmplat în cazul judecătorului Toni Greblă - şi pot fi urmăriţi penal. De asemenea, în momentul în care un judecător al Curţii este trimis în judecată, potrivit legii acesta este suspendat de drept de la Curtea Constituţională.

S-ar judeca între ei

Conform propunerii legislative, judecătorii Curţii nu vor mai putea fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea colegilor de la CCR. Mai exact, două treimi dintre judecători trebuie să îşi dea acordul pentru ridicarea imunităţii. Astfel, ar fi nevoie de votul a cel puţin şase judecători ai Curţii Constituţionale. Totuşi, în cazul unei infracţiuni flagrante, judecătorii pot fi reţinuţi şi percheziţionaţi. Totodată, judecătorul trimis în judecată îşi pierde funcţia doar după votul colegilor. Decizia este luată, de asemenea, cu votul majorităţii judecătorilor de la Curtea Constituţională. În cazul unei decizii de achitare, decizia de suspendare încetează, iar în cazul unei condamnări definitive, judecătorul îşi pierde mandatul. Practic, noutatea pe care o introduce actul normativ se referă la transferul imunităţii judecătorilor, de la Parlament şi Preşedinte, către colegii judecătorului vizat de o anchetă penală. Iniţiatorul actului normativ precizează că astfel de măsuri similare există în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene, diferenţele fiind minore. În unele state însă, înainte de a începe orice act de urmărire penală împotriva unui judecător constituţional trebuie solicitată şi încuviinţată revocarea acestuia din funcţie.

Acelaşi proiect de lege mai introduce un alineat prin care judecătorii Curţii Constituţionale, după ce îşi termină mandatul la CCR pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără a mai susţine vreun examen.