Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din 2004 şi pănă astăzi, PSD a ajuns să fie de două ori mai mic in preferinţele electorale ale romănilor. Faţă de 40%, căt aveau inainte de ultimele alegeri generale, social-democraţii calcă acum pragul europarlamentarelor cu un scor de 20%.
Din 2004 şi pănă astăzi, PSD a ajuns să fie de două ori mai mic in preferinţele electorale ale romănilor. Faţă de 40%, căt aveau inainte de ultimele alegeri generale, social-democraţii calcă acum pragul europarlamentarelor cu un scor de 20%.
Potrivit ultimului sondaj de opinie, realizat de Gallup, in iulie 2007, PSD ar obţine la alegerile pentru Parlamentul European 20% din voturile romănilor, fiind surclasat de PD cu 41%.
Deteriorarea social-democraţilor in sondaje s-a instaurat imediat după instalarea in băncile Opoziţiei şi s-a pliat pe o istorie zgomotoasă a partidului. In cei aproape trei ani de existenţă in Opoziţie, momentele care i-au adus PSD cele mai puternice lovituri sunt in mod evident legate de scandalul "Mătuşa Tamara" şi de hotărărea de a declanşa procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
IN VĂRF. Inainte de alegerile generale din 2004, PSD era cotat in opţiunile electoratului cu 40% (CURS, luna august). Trei luni mai tărziu, la alegerile din noiembrie, pesediştii reuşeau să-şi păstreze poziţia de lider, căştigănd, impreună cu PUR (actual PC), 37% din voturile celor care s-au prezentat la urne. Deciziile vremii au adus insă PSD in Opoziţie, moment din care partidul a cunoscut o scădere treptată in preferinţele electorale. In februarie 2005 ajunsese la 28,6% (INSOMAR), ceea ce insemna o pierdere de aproape zece procente. După alegerea lui Mircea Geoană in fruntea partidului, la Congresul din aprilie, social-democraţii au intrat intr-o perioadă de stagnare, invărtindu-se in jurul a 28%-29% pănă la finele anului.
COBORĂRE. Anul 2006 a adus insă o dată cu declanşarea scandalului "Mătuşa Tamara" o scădere drastică a social-democraţilor in opţiunile romănilor. De la aproape 30% in noiembrie 2005, PSD a ajuns in februarie 2006 la 22,3%, potrivit INSOMAR, şi la 25% conform CURS. In martie, numai după o lună, a alunecat mai jos, la 20,1% (INSOMAR) şi nu a reuşit să urce prea mult nici măcar după debarcarea lui Năstase din funcţiile de conducere. In mai 2006, INSOMAR il credita cu 22,4%, iar CURS şi IMAS cu 23% şi respectiv 24%, in timp ce in octombrie, luănd-o din nou la vale, se plasa la 21% (IMAS), iar in noiembrie, la 20,1% (INSOMAR).
MAI ACCENTUAT. După realegerea lui Geoană, in decembrie 2006, in funcţia de preşedinte al partidului, PSD şi-a continuat panta descendentă, "evoluţie" determinată in special de decizia social-democraţilor de a-l suspenda din funcţie pe Traian Băsescu. In 2007, potrivit INSOMAR, social-democraţii au pornit de la 20,8% in februarie şi au ajuns in aprilie, fix cu o lună inainte de referendumul pentru demiterea preşedintelui, sub 20%, inregistrănd un scor de 17,9%. IMAS credita, de asemenea, PSD in ianuarie (luna in care s-a hotărăt declanşarea procedurii de suspendare) cu 16%, iar in aprilie il aşeza la 17%. După infrăngerea suferită la referendum, situaţia social-democraţilor in sondaje s-a inrăutăţit, plonjănd la 15% (IMAS, luna iunie) şi la 17,9% (INSOMAR, luna iunie). O dată cu asta s-au accentuat şi tensiunile in partid şi au inceput să fie căutaţi vinovaţi. Grupul de la Cluj a spus răspicat că decizia privind suspendarea a fost una greşită, Sorin Oprescu a dat vina pentru puţinele procente pe Mircea Geoană, iar Adrian Năstase a făcut trimitere la reala "problemă" a aceluiaşi lider al PSD: "relaţia de nemulţumire la nivel local faţă de micul scor din sondaje".
