Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisia Europeană a prezentat aseară, la o oră destul de târzie, în plenul Parlamentului European, mecanismul de cooperare și verificare (MCV) în cazul României, fiind făcute precizări și declarații în legătură cu metodologia și aplicarea acestuia. Cu acest prilej, comisarul CE Stefan Fule a reiterat faptul că MCV nu are nicio legătură cu aderarea la spațiul Schengen. Declaraţia domnului Fule i-a nemulțumit profund pe europarlamentarii PDL, care au indreptat tunurile către prim-ministrul Victor Ponta și Guvernul care e atât de corupt, punând de-o ceartă ca la ușa cortului, încheiată apoteotic de fiica președintelui Băsescu cu cuvintele: "Sunt fata președintelui, dar am fost aleasă independent, da?"
Marian-Jean Marinescu (PDL): "Introducerea MCV-ului a permis aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, şi nu în 2008. Monitorizarea şi rapoartele elaborate de Comisie au determinat efecte pozitive asupra sistemului de justiţie şi în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Rapoartele au fost obiective şi au avut un trend pozitiv. În 2012, la începutul anului, se atinsese un punct la care se putea discuta despre încetarea aplicării mecanismului. Evenimentele din vara anului 2012 au anulat această posibilitate şi au adus în discuţie, pe lângă atacul asupra statului de drept, ideea că reformele în România sunt reversibile. Raportul din 2013 a prezentat, alături de progrese, elemente negative: miniştri cercetaţi penal, numirea Avocatului Poporului, nepunerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti. Consiliul Afaceri Generale vorbeşte, în concluziile din 11 martie, despre responsabilitatea miniştrilor şi parlamentarilor de a fi un exemplu în ceea ce priveşte respectul pentru integritate. Recent, patru state membre au cerut introducerea unui mecanism care să asigure respectarea valorilor fundamentale în statele membre. Cererea menţionează, ca ultim resort, suspendarea fondurilor europene, ceea ce, dacă s-ar întâmpla, ar fi o catastrofă economică pentru România. Pentru a evita astfel de reacţii, singura soluţie este ca actualul guvern să înceteze declaraţiile împotriva instituţiilor europene şi să abordeze cu responsabilitate eliminarea deficienţelor menţionate în ultimele rapoarte. În viitor, sper ca efectele MCV-ului să se răsfrângă doar asupra domeniilor monitorizate".
Victor Boştinaru (PSD) îi răspunde: "Dle deputat, acum câteva momente doar, comisarul Füle a spus: Comisa nu sprijină, nu acceptă, respinge legarea mecanismului de aderare la Schengen de MCV. Dumneavoastră tocmai aţi venit şi aţi confirmat că susţineţi această poziţie. Să înţeleg că PDL-ul, pe care îl reprezentaţi, are o atitudine potrivnică Comisiei Europene?"
Marian-Jean Marinescu (PDL): "Dle Boştinaru, eu am vorbit în limba română - sper că înţelegeţi această limbă - şi am spus, în final, „în viitor, sper ca efectele MCV-ului să se răsfrângă doar asupra domeniilor monitorizate”.
Ioan Enciu (PSD): "Mecanismul de cooperare şi verificare pentru România a fost, în ultima vreme, politizat şi deturnat de la adevăratele sale obiective, prin dezinformări şi în spaţiul public european, făcute de către membri ai Partidului Liberal Democrat şi chiar de către Preşedintele României. Vreau să asigur, încă o dată, atât acest Parlament, cât şi Comisia Europeană, că actualul guvern român are ca obiectiv creşterea independenţei justiţiei şi respectarea tuturor condiţionalităţilor MCV. Nu există niciun dubiu faţă de angajamentele autorităţilor române privind respectarea şi întărirea statului de drept, lucru dovedit prin măsurile promovate de guvernul USL. Dacă Uniunea Europeană este o comunitate de drept, Comisia, care apără această ordine de drept, ar trebui să promoveze o abordare obiectivă a MCV-urilor, bazată pe un set de reguli şi condiţionalităţi clare, astfel încât acest instrument să nu mai poată fi deturnat, în funcţie de contexte politice".
Norica Nicolai (PNL): "Mă bucur că această declaraţie a prezentat-o dl Comisar Füle, care declara, într-o dezbatere anterioară, că nu este un partizan al justiţiei selective. Nici noi nu suntem partizani ai justiţiei selective, dle Comisar, şi asta nu o spun pentru dumneavoastră, ci pentru cei care sunt partizani ai acestui tip de justiţie, dna Reding şi dl Barroso. Nu avem de-a face cu un real mecanism de cooperare şi verificare, pentru că, în cazul României, acest mecanism se numeşte „mecanism de verificare”. Nu avem de a face cu un mecanism juridic, care este unul sui generis, pentru că el nu are un termen între părţile contractante, nu are o metodologie, despre care, acum, vorbiţi că se pune la punct, nu are decât o viziune discreţionară, partizană politic, generată de interesele unui grup politic aflat la putere în România. În aceste condiţii, credem că ar trebui să vorbim despre un deficit de democraţie în Uniunea Europeană, nu cu privire la situaţia Bulgariei şi a României. Suntem parteneri egali în Uniunea Europeană, democraţia înseamnă reguli şi standarde comune pentru toate statele membre, şi nu parteneriate privilegiate, în care unii dictează altora. Pentru că acest lucru se întâmplă în acest mecanism de cooperare. Cum vă explicaţi, dle Comisar, că ni se cere să incriminăm faptul că presa îndrăzneşte să prezinte public situaţii care pun în dificultate judecători? Este împotriva practicii CEDO, împotriva oricărei reguli europene, împotriva oricărei reguli democrate. Acest lucru ni se cere, însă, de către Uniunea Europeană. Şi cred că trebuie să discutăm despre deficitul nostru de democraţie, şi nu al celor două state pe care le monitorizăm. Cum vă explicaţi, dle Comisar, şi aş vrea să-i transmiteţi dlui Preşedinte Barroso, că întotdeauna suntem judecaţi după criterii care nu au niciun fel de sursă şi viabilitate în tratate? Întotdeauna suntem judecaţi după practici care nu sunt comune standardelor europene în materie de justiţie şi administrare a justiţiei. Nu avem un acquis comun, suntem diferiţi cultural, avem o tradiţie legală şi juridică total diferită şi acest domeniu este unul de reală subsidiaritate. Nu ni se poate impune o formulă de dictat, decât dacă noi o acceptăm. Dar nu o vom mai accepta foarte mult, dle Comisar şi acest lucru trebuie să îl transmiteţi dlui Preşedinte Barroso. E destul!"
Cristian Dan Preda (PDL): "Aş vrea să o întreb pe dna Norica Nicolai dacă partidul pe care în reprezintă nu are niciun înlocuitor pentru ministrul cercetat penal, dl Fenechiu, care se află în acest moment în Guvernul României şi care a fost incriminat de raportul MCV".
Norica Nicolai (PNL): "Aş vrea să îi reamintesc dlui Preda ceea ce spunea Jean Monet: „construcţia europeană nu se adresează guvernelor şi miniştrilor, se adresează cetăţenilor europeni”. Acest mecanism nu se adresează Guvernului României, ci cetăţenilor români. Şi, din acest punct de vedere, consider întrebarea absolut deplasată, aşa cum este şi afirmaţia din raport, şi refuz să răspund".
Elena Băsescu (PDL): "Probabil colegul meu dorea să îl întrebe pe dl Arlacchi dacă este adevărat că este consilierul dlui Ponta. Doresc să salut şi eu faptul că avem această dezbatere în plenul Parlamentului European, deşi la o oră mult prea târzie, şi doream, de asemenea, să salut faptul că, împreună, toţi europarlamentarii români am făcut front comun pentru a impune acest subiect pe ordinea de zi. MCV-ul reprezintă un sprijin acordat acelor ţări care trebuie să facă progrese pentru a se alinia la standarde europene. Pentru România, o ţară care a trăit 50 de ani în comunism şi o perioadă lungă de timp în tranziţie, mecanismul de cooperare şi verificare a fost ca un medicament administrat unui pacient bolnav care dorea să se însănătoşească. O ţară nu se poate dezvolta fără o justiţie independentă și sănătoasă! O ţară nu poate prospera fără încrederea cetăţenilor săi şi a partenerilor externi! Iar această încredere vine în momentul în care instituţiile statului nu sunt afectate de corupţie şi lucrează pentru cetăţenii săi. Aşa cum scrie în ultimul raport MCV, România a înregistrat progrese. Din păcate, aceste progrese s-au înregistrat numai în zona instituţională: DNA, ANI, CSM, ICCJ. Zona politică atârnă ca o piatră de moară, având în continuare probleme majore. Acest lucru reiese şi din concluziile Consiliului Afaceri Generale, concluzii care au fost adoptate, în consens, de către toate statele membre şi cu participarea reprezentantului statului român. Şi doresc să citez: „intră în responsabilitatea miniştrilor şi parlamentarilor de a fi exemplu în probleme de integritate”. Însă, în România, unii dintre ei sfidează opinia publică şi bunul simţ".
Corina Creţu (PSD): "Este clar că mecanismul de cooperare şi verificare este o excepţie de la regulile de funcţionare ale Uniunii, pentru că nu priveşte decât două state, România şi Bulgaria, iar criteriile după care ele sunt judecate sunt tot mai relative. Obiectivele mecanismului s-au extins de-a lungul timpului şi, de la cooperare, s-a ajuns la un mecanism cu puternice conotaţii politice. Această discriminare cred că trebuie să înceteze, iar toate statele membre trebuie să fie tratate în mod egal. Pentru progrese reale, este nevoie de un parteneriat autentic între Comisia Europeană şi România, care face eforturi sincere de a-şi îndeplini angajamentele. Solicit Comisiei să dovedească mai multă transparenţă, să consulte partea română şi să revină la obiectivul strict tehnic pentru care a fost conceput MCV. Este momentul unei clarificări bilaterale a obiectivului mecanismului şi a criteriilor de evaluare, precum şi pentru stabilirea unui calendar care să ducă la încetarea monitorizării. Aş vrea să vă mulţumesc, dle Comisar, pentru că aţi subliniat faptul că MCV nu poate fi legat de Schengen, aşa cum încearcă unele ţări din motive politice interne".
Cristian Dan Preda (PDL): "Orice cetăţean român şi-a pus, măcar o dată, întrebarea: de ce a fost creat MCV? Răspunsul e ştiut aici, în Parlament: pentru ca statul de drept să devină o realitate efectivă în România. A fost o speranţă, dar şi un angajament, în ianuarie 2007, când România intra în Uniune. Din păcate, nici azi, şase ani după, nu putem vorbi despre o asemenea realitate efectivă. Statul de drept are, dimpotrivă, mulţi adversari la Bucureşti, iar cel mai aprig este chiar primul ministru al guvernului. Socialistul Victor Ponta nu vrea să-și asume exigenţele domniei legii. El a descris solicitările din ultimul raport MCV ca atacuri partizane, inutile, inexacte. Aceste solicitări sunt, de fapt, toate în favoarea cetăţenilor români. E un bine, nu un rău să ai guvern fără corupţi; e un bine, nu un rău, ca deputaţii să fie egali în faţa legii cu ceilalţi cetăţeni; e un bine, nu un rău, ca dezbaterea constituţională să caute consensul cât mai larg; e un bine, nu un rău, ca procurorii să anchetez acte de corupţie. Am citat doar câteva din cerinţele raportului MCV, confirmate şi de Consiliul Afaceri Generale de luni. Victor Ponta preferă să le trateze, însă, ca pe un atac pus la cale de străini, ajutaţi de trădători ai patriei. Fantoma naţionalismului bântuie, iată, România. De fapt, ca să înţelegem situaţia, trebuie ştiut că premierul român are un război personal cu principiul statului de drept, potrivit căruia legile guvernează, nu oamenii. Într-adevăr, atunci când Victor Ponta a fost acuzat de plagiat, ministrul educaţiei din guvernul pe care îl conducea atunci a desfiinţat comisia care îl acuza pe şeful guvernului. Apoi, după ce Universitatea din Bucureşti a decis că teza lui Ponta e plagiată, un alt ministru al educaţiei a refuzat să retragă titlul de doctor al premierului. Zilele trecute, actualul ministru al educaţiei propunea ca rectorii să nu mai poată decide nimic în privinţa plagiatului. Când regulile se schimbă pentru a acoperi frauda unui politician, avem junglă, nu lege. De la instalarea lui Victor Ponta ca premier, din păcate, la Bucureşti statul de drept este sub asediu guvernamental. Aceasta justifică menţinerea MCV".
Vasilica Viorica Dăncilă (PSD): "Dle comisar, aţi afirmat că, în MCV, sunt patru obiective pentru România. Vreau să îl întreb pe colegul meu, Cristian Preda, dacă vrea să introducă un nou obiectiv pentru România, care să se numească Victor Ponta şi dacă crede că, prin afirmaţiile făcute, aduce un plus de valoare pentru ţara sa şi este, efectiv, vocea cetăţenilor şi nu a partidului pe care îl reprezintă".
Cristian Dan Preda (PDL): "Eu cred că avem, într-adevar, în România, o problemă serioasă. Avem problema menționată de doamna Dăncilă când a pronunțat numele domnului prim-ministru. Guvernarea domnului Ponta are trăsaturile unui regim totalitar".
Luhan Petru Constantin (PDL): "Regret că cei de la socialiști și de la liberali privesc instituțiile Uniunii Europene ca pe niște inamici. Mă intreb de ce. Comisia Europeană este chiar garantul democrației, al respectării legii, iar membrii acestor partide, aparent nu se pot supune acestor valori și apoi arată cu degetul catre Comisie. Doamna Reding a devenit acum inamicul numărul unu din punctul de vedere al domnului Ponta. Înțeleg că ni s-au impus 11 măsuri la discuțiile cu domnul Barroso, dar doar patru au fost respectate de către Guvern. Acum, din punctul meu de vedere, dacă vorbești despre respectarea legii într-o țară care a fost acceptată destul de recent în Uniunea Europeană și care n-a îndeplinit toate măsurile, înseamnă că există o problemă. Mecanismul nu cred că trebuie să aibă vreo legatura cu Schengen".
Boştinaru Victor (PSD) "După conținutul ultimului raport, trebuie să constatăm, domnule comisar Fule, câteva lucruri. În primul lucru trebuie să convenim că rolul și scopul MCV-ului au fost substanțial schimbate de la lansarea sa, până la ultimul raport. Pentru a împiedica acest lucru pe viitor, v-aș propune să reflectați asupra rămânerii in cadrul inițial, respectiv tehnic a unui mecanism de măsurare a progreselor de funcționare a justiției în România și Bulgaria. Definirea unor criterii non politice, clare, stabile, cu înțeles egal pentru Comisie, dar și pentru România și Bulgaria. Stabilirea unui cadru și calendar de eliminare a MCV-ului pentru cele două state. Orice amânare, orice prelungire a acestui mecanism îl transformă intr-un mecanism discreționar, care aduce atingere intereselor lor, ca state europene și credibilității Uniunii în țara mea."
Pino Arlacchi (PD Italia): "Într-o notă mai personală, am fost menționat de doamna Băsescu, c-aș avea o legătură mai specială cu domnul Ponta, prim-ministrul României. Așa că as vrea să clarific acest punct. Nu v-a explicat nimeni că sunteți fata președintelui român? Sunteți ultima persoană care m-ar putea întreba pe mine despre o legatură cu vreun un oficial român.
Elena Băsescu răspunde: "Domnule Arlachi, sunt fata președintelui, dar am fost aleasă independent, da?"
Înregistrările pot fi urmărite AICI: http://www.europarl.europa.eu/sed/speeches.do?sessionDate=20130313 (22:45:21 > 23:33:12)
Citește pe Antena3.ro
