Toate forţele politice angrenate, la nivel continental, în bătălia electorală pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc peste o lună şi jumătate fac scut în jurul Laurei Codruţa Kovesi şi pun presiuni asupra autorităţilor de la Bucureşti să blocheze ancheta penală deschisă împotriva fostei şefe a DNA, de către Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. În timp ce Kovesi, în calitate de inculpat, se afla în faţa judecătorului Francesca Vasile, de la ÎCCJ, unde a solicitat ridicarea măsurii controlului judiciar, într-un mod evident concertat, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, preşedintele Parlamentulu European, Antonio Tajani şi ambasadele a 12 state UE şi SUA acreditate la Bucureşti au declanşat atacuri împotriva Guvernului României. Răspunsurile ministrului Justiţiei şi al premierului Viorica Dăncilă au fost, pentru prima dată, prompte, atrăgând atenţia că Guvernul nu poate interveni într-o anchetă în curs, că, în România, justiţia este independentă, iar că atitudinile de ieri ale factorilor de decizie de la nivelul UE şi ai reprezentanţilor diplomatici sunt intolerabile.
Laura Kovesi a contestat măsura controlului judiciar, instituită împotriva ei, de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, în dosarul în care este aczuată de luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Contestaţia a fost judecată, ieri, mai bine de două ore, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorul Francesca Vasile, cunoscută ca fiind în relaţii de adversitate cu actuala conducere a CSM. După audierile îndelungi, care au avut loc în camera de consiliu, judecătorea a rămas în pronunţare. Există mai multe variante ale verdictului pe care îl poate pronunţa magistratul în cazul lui Kovesi. Fie înlătură total măsura controlului judiciar, fie înlătură doar anumite interdicţii din cuprinsul acesteia, fie menţine măsura în totalitatea ei. De altfel, colegii lui Kovesi din celălalt dosar în care a fost pusă sub urmărire penală, Mircea Negulescu şi Lucian Onea, au, de asemenea, pe numele lor instituită măsura controlului judiciar, cererile lor de ridicare a acestei măsuri fiind respinse pe bandă rulantă de ÎCCJ.
„Teatru de păpuşi” cu Frans Timmermans şi Antonio Tajani
Ei bine, în timp ce Kovesi se afla în sala de judecată, au avut loc mai multe coincidenţe la nivelul Uniunii Europene şi al diplomaţiei acreditate la Bucreşti.
Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a susţinut o conferinţă de presă în care a declarat, fără nicio străbatere, că “Kovesi este candidata preferată de Parlamentul European pentru a fi primul procuror european. Am avut ocazia să lucrez cu Kovesi timp de mai mulţi ani, ştiu că este o juristă de foarte bună calitate, pe care o admir pentru curaj. În ceea ce priveşte Comisia, e important ca ea să poată fi candidat, astfel încât instituţiile europene să poată lua o decizie. Mi-am exprimat foarte clar această poziţie şi în discuţiile cu autorităţile române”. Declaraţia a fost făcută în contextul în care Timmermans a declanşat o serie de atacuri împotriva Guvernului României. “România trebuie să revină urgent la un proces de reformă şi să se abţină de la orice măsuri care ar putea să ducă la un regres al tuturor lucrurilor realizate în ultimii ani. Aş vrea să avertizez Guvernul român să nu întreprindă acţiuni care să afecteze sistemul judiciar”, a declarat prim-vicepreşedintele CE.
La rândul său, Anonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, a ieşit cu o declaraţie, tot în timpul audierii lui Kovesi în instanţă, că a aflat “cu îngrijorare că Laura Codruţa Kovesi, candidata Parlamentului European pentru postul de procurer-şef, a fost pusă de autorităţile române sub control judiciar, care înseamnă limitarea libertăţii sale personale, nu poate să părăsească ţara fără autorizaţie, trebuie să se prezinte zilnic la poliţie şi nu poate să facă declaraţii de presă. Pe baza principiului neingerinţei şi neimplicării în activităţile autorităţilor judiciare şi cerând respectarea prezumţiei de nevinovăţie, doresc să exprim preocuparea PE în legătură cu situaţia astfel creată”.
Coincidenţă: 12 ambasadori sunt şi ei îngrijoraţi
Şi, ca şi cum aceste concidenţe nu ar fi fost de ajuns, tot ieri, tot în timp ce Kovesi se afla în faţa instanţei, 12 pagini de internet ale ambasadelor Austriei, Belgiei, Canadei, danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Irlandei, norvegiei, Suediei şi SuA, acreditate la Bucureşti, şi-au exprimat concomitent “îngrijorarea” cu privire la “integritatea sistemului judiciar românesc, care a fost zdruncinat de modificări imprevizibile care nu întăresc eforturile româniei de a consolida progresul în materie de justiţie”. Iniţial, pe listă se afla şi Ambasada elveţiei, însă, ulterior, aceasta s-a retras din grupul celor îngrijoraţi. Scrisoarea “ad-hoc” mai conţine şi concluzia că “efectul cumulativ al acestor modificări prezintă riscul încetinirii luptei împotriva corupţiei şi subminării independenţei sistemului judiciar. Aşteptăm ca procesul de reformă să se bazeze pe o abordare inclusivă care să implice toate părţile, prin consultări ample. un astfel de proces trebuie să se desfăşoare în interesul tuturor cetăţenilor români”.
Toader îi cere lui Timmermans să-şi respecte competenţele
Anterior, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a dat, la rândul său, o replică acidă lui Frans Timmermans. “nici factorul politic, nici alti factori nu pot solicita începerea sau oprirea unei anchete penale, după cum nu pot solicita nici modul de soluţionare a anchetei”, a precizat acesta. Toader spune că, în recomandările MCV, se consacră la nivel de principiu faptul că această ingerinţă nu e permisă în activitatea de înfăptuire a justiţiei, “dar personal exprim convingerea că recomandarea e valabilă şi pentru emitenţii ei”. “Am participat la ultima rundă de discuţii pe care am avut-o la Ce, nu am cerut avize. ne-am dus pentru a purta un dialog, pentru a vedea modalităţile cele mai adecvate voinţei legiuitorului european pentru transpunerea unor directive europene. Văd şi eu cum oficiali europeni îşi exprimă îngrijorări, dar ele sunt exprimate cu caracter preventiv, dar cu un puternic potenţial electoral. Formulez o simplă şi respectuoasă solicitare, şi anume să ne cunoaştem, să ne respectăm competenţele, să ne respectăm demnitatea şi specificul naţional”.
Dăncilă: Ambasadorii nu fac agenda primului-ministru
Poziţia ambasadelor a generat o reacţie dură din partea premierului Viorica Dăncilă. “Am vrut să am o discuţie individuală cu fiecare ambasador din acest grup, dar au refuzat. le reamintesc doamnelor şi domnilor ambasadori că suntem în românia şi că am dialog direct cu omologii mei. le recomand să se adreseze autorităţilor din ţara din care fac parte pentru că în niciun stat ambasadorii nu fac agenda primului-ministru şi eu nu am să permit acest lucru. Trebuie să arate respectul pentru românia, aşa cum fiecare ambasador român are respect pentru un stat terţ”, a declarat Viorica dăncilă, la debutul şedinţei de Guvern de ieri după-amiază. dăncilă le răspunde şi lui Timmermans şi Tajani. “declaraţia lui Timmermans de astăzi a produs neclarităţi şi nu i-am înţeles rostul pentru că nu este pliată pe realităţile existente”, a precizat premierul, care a adăugat: “la fel de surprinsă am fost de declaraţiile preşedintelui Parlamentului european, Antonio Tajani. Cred că niciun factor sau decident politic, fie chiar şi preşedintele Parlamentului european, nu poate solicita începerea sau oprirea anchetei penale. ni se cere să nu intervenim în actul de justiţie. Mi se pare un lucru corect, dar oficiali europeni ne cer să oprim anchete penale. le spun clar că premierul româniei nu a intervenit şi nu va interveni niciodată în actul de justiţie”