Info

CURTEA DE APEL - PRM cere preschimbarea termenului pentru uninominal

PRM a depus, luni, la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de preschimbare a termenului de judecată pe fond din noiembrie în luna octombrie, în procesul în care acest partid cere anularea HG de stabilire a colegiilor uninominale, a declarat vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş. El a mai precizat că PRM a depus, tot luni, recursul la decizia de joi a Curţii de Apel, care a respins, ca neîntemeiată, cererea PRM de suspendare a Hotârârii de Guvern care delimitează colegiile uninominale pentru alegerile parlamentare. Bolcaş a explicat că cererea de preschimbare a termenului în procesul de fond va fi analizată de preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, iar recursul urmează să fie trimis de Curtea de Apel Bucureşti la ICCJ. PRM a contestat, în septembrie, în contencios administrativ, hotărârea de Guvern privind delimitarea colegiilor uninominale în vederea alegerilor parlamentare de la sfârşitul lunii noiembrie. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, cu numărul 5446/2/2008. Termenul stabilit de instanţă în acest proces este 11 noiembrie.

CURTEA DE APEL • PRM cere preschimbarea termenului pentru uninominal

PRM a depus, luni, la Curtea de Apel Bucureşti, cererea de preschimbare a termenului de judecată pe fond din noiembrie în luna octombrie, în procesul în care acest partid cere anularea HG de stabilire a colegiilor uninominale, a declarat vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş. El a mai precizat că PRM a depus, tot luni, recursul la decizia de joi a Curţii de Apel, care a respins, ca neîntemeiată, cererea PRM de suspendare a Hotârârii de Guvern care delimitează colegiile uninominale pentru alegerile parlamentare. Bolcaş a explicat că cererea de preschimbare a termenului în procesul de fond va fi analizată de preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, iar recursul urmează să fie trimis de Curtea de Apel Bucureşti la ICCJ. PRM a contestat, în septembrie, în contencios administrativ, hotărârea de Guvern privind delimitarea colegiilor uninominale în vederea alegerilor parlamentare de la sfârşitul lunii noiembrie. Contestaţia a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, cu numărul 5446/2/2008. Termenul stabilit de instanţă în acest proces este 11 noiembrie.

PARLAMENT • Deputaţii cer liber pentru campania electorală

Deputaţii doresc să nu mai vină în Parlament, de la mijlocul lunii octombrie, pentru a se pregăti pentru campania electorală şi îşi propun să dezbată, până la această dată, 233 de proiecte de lege, dintre care 32 se află în procedură de urgenţă. Secretarul Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea (PSD) a declarat, luni, că Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a făcut apel la liderii grupurilor parlamentare pentru a-i mobiliza pe deputaţi să finalizeze cât mai repede dezbaterile la 233 de proiecte de lege înscrise pe ordinea de zi, din care 32 se află în procedură de urgenţă. Zgonea a precizat că, pe 1 noiembrie, va începe campania electorală pentru alegerile parlamentare şi, din acest motiv, deputaţii vor să analizeze cele 233 de proiecte de lege, până la mijlocul lunii octombrie, pentru ca apoi să aibă activitate doar în circumscripţiile electorale din teritoriu.

Întrebat cum vor putea deputaţii să dezbată 233 de proiecte de lege pînă în perioada 15-20 octombrie, în condiţiile în care au dezbateri, în plen, doar două zile pe săptămână, Valeriu Zgonea a spus că în "istoria Parlamentului" au putut fi dezbătute şi 400 de proiecte de lege într-o săptămână, în legislatura din 2000-2004.

Secretarul Camerei a menţionat faptul că, după termenul de 15-20 octombrie, Camera Deputaţilor se poate reuni, oricând, dacă va fi trimis de la Guvern proiectul bugetului de stat pe anul viitor.

De la începul acestei sesiuni parlamentare, deputaţii lucrează în Parlament doar trei zile- luni după-amiaza şi marţi dimineaţa în plen , iar miercuri în comisii- ei având, de joi, activitate în circumscripţiile electorale din teritoriu.

CAMERA DEPUTAŢILOR • Comisie de anchetă pe banii din taxa auto

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat, luni, solicitarea a 57 de deputaţi PDL privind constituirea unei comisii de anchetă pentru verificarea modului în care Guvernul a utilizat sumele încasate, în perioada 1 ianuarie 2007 - 1 iulie 2008, din taxa de primă înmatriculare. Secretarul Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea a făcut această precizare, arătând că grupurile parlamentare urmează să facă propuneri privind componenţa acestei comisii.

Conform proiectului de hotărâre propus de PDL, comisia de anchetă ar urma să determine gradul de utilizare a fondurilor provenite din taxa auto şi destinaţia exactă a acestora, procentul din această taxă utilizat efectiv pentru proiecte destinate îmbunătăţirii calităţii mediului.  PDL propune şi ca această comisie să identifice eventualele conflicte de interese din zona guvernamentală, cu efect în menţinerea taxei auto timp de un an şi jumătate, în pofida declanşării procedurii europene de infrigement la adresa României şi cu ignorarea moţiunii simple "Anulaţi taxa de primă înmatriculare", adoptată de Camera Deputaţilor.

PD-L • Ion Crăciunescu, candidat la Senat

Fostul arbitru internaţional Ion Crăciunescu va candida la Senat, din partea PDL, într-un colegiu uninominal din nordul judeţului Vâlcea, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse democrat-liberale. Candidatura lui Ion Crăciunescu a fost validată de liderii democrat-liberali, numele său urmând a fi anunţat oficial, însă, în octombrie, odată cu ceilalţi candidaţi ai partidului, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse PDL. În judeţul Vâlcea candidează, tot la Senat, actualul senator Dorel Jurcan.  Printre candidaţii PDL la Camera Deputaţilor din judeţul Vâlcea este şi fostul lider al organizaţiei municipale PSD Râmnicu Vâlcea, Ion Tudor. De asemenea, actualul deputat Petre Ungureanu candidează pentru un nou mandat. Actualul lider al grupului PDL din Senat este Constantin Gheorghe, la rândul său fost arbitru internaţional.

DEZBATERE • Doctrina economică a PD-L, criticată de societatea civilă

Liderii PDL le-au prezentat astăzi reprezentanţilor societăţii civile Programul de guvernare, Programul politic şi Doctrina economică şi socială a partidului. La această reuniune organizată de PDL au participat analişti politici, economici şi reprezentanţi ai mass-media.

În cadrul acestei întâlniri, PDL a lansat public "Doctrina economică şi socială", care se recomandă drept "axa strategică" a programului politic şi a programului de guvernare. De asemenea, PDL a lansat şi "Modelul macroeconomic. Prognoza macroeconomică şi bugetară a Programului de guvernare 2009 - 2012". Doctrina economică a PDL este conturată sub forma a 27 de teze, iar doctrina socială este structurată pe 17 teze, fiecare dintre acestea fiind prezentată din punct de vedere al conţinutului, impactului şi raţiunii.

Printre tezele sociale se numără desfiinţarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional, prin modificarea legislaţiei, eliminându-se astfel uniformitatea în privinţa remunerării muncii, nejustificată într-o societate bazată pe mecanismele pieţei libere.

Prim-vicepreşedintele PDL Adriean Videanu a susţinut că această idee este negociată cu partenerii sociali, care s-ar fi declarat de acord cu ea, avansând, însă, condiţia de a li se oferi dreptul permanent de grevă. "Este un element de susţinere a creşterii economice", a spus Videanu.
O altă teză socială se referă la introducerea unei "pensii de solidaritate socială", destinată asigurării condiţiilor decente de viaţă pentru pensionarii cu pensii foarte mici.

Printre tezele economice se numără cea a "guvernului minimal (maxim necesar)", care prevede că, în perioada de consolidare a economiei de piaţă funcţionale sustenabile, prezenţa statului economic (guvernul) este mai degrabă perturbatoare, decât echilibrantă.

O altă teză vizează "discriminarea economică diferenţiată", care are ca impact "aplatizarea polarizării veniturilor (bogăţiei), pe segmentul în care această polarizare este efectul neconformării la regulile jocului economic şi social, inclusiv al neconformării la regulile morale, necodificate, ale jocului economic şi social".

Una dintre Anexele Doctrinei PDL prevede şi o lege a responsabilităţii fiscale, "care să-l ţină pe ministrul Finanţelor legat de servirea interesului naţional". Acest act normativ ar trebui să impună elaborarea pe sistem multianual a bugetelor publice şi asigurarea unui excedent bugetar în anii cu creştere economică, pentru a-l folosi în anii cu deficit de creştere economică.

O altă Anexă a Doctrinei arată că România trebuie să propună "a şasea libertate europeană". Astfel, Tratatele europene menţionează patru libertăţi de mişcare (circulaţie): a bunurilor, serviciilor, persoanelor, capitalului. A cincea astfel de teză a fost formulată recent de Slovenia, care a propus libertatea de mişcare a informaţiei.

"România trebuie să propună, cu o argumentare rafinată, adoptarea celei de-a şasea libertăţi: libertatea de mişcare (circulaţie) a valorilor", susţine PDL. Democrat-liberalii arată că cele patru "libertăţi" prevăzute de Tratatele UE se referă la domeniul acţiunii practice, "libertatea" propusă de Slovenia vizează domeniul acţiunii intelectuale, iar cea pe care România o poate avansa se referă la "acţiunea spirituală".

În documentul "Modelul macroeconomic. Prognoza macroeconomică şi bugetară a Programului de guvernare 2009 - 2012", democrat-liberalii arată că sistemul lor cuprinde aproximativ 100 de ecuaţii şi formule de calcul.

În cadrul acestui eveniment, liderul democrat-liberal, Emil Boc, a punctat elementele strategice ale Programului politic al PDL, elaborat şi lansat în decembrie 2007, odată cu fuziunea dintre PD şi PLD. Prim-vicepreşedintele Theodor Stolojan a susţinut un discurs axat, în general, pe Programul de guvernare, pe care PDL l-a prezentat în urmă cu două săptămâni, iar prim-vicepreşedintele Adriean Videanu a prezentat succint modelul economic al PDL, care a fundamentat Programul de guvernare.

De-a lungul celor peste trei ore cât a durat evenimentul PDL, mai mulţi invitaţi au plecat, treptat, din sală, nedumeriţi de prezentările economice extrem de tehnice ale liderilor democrat-liberali.

Analistul politic Iosif Boda i-a taxat scurt pe liderii PDL: "Dacă prezentaţi acest program de guvernare şi în campania electorală cum aţi făcut-o astăzi, cum au părăsit destul de mulţi această sală, aşa se vor scurge şi votanţii".

El i-a avertizat pe democrat-liberali că vor fi nevoiţi să găsească un limbaj accesibil pentru auditoriu şi le-a reproşat că PDL nu are purtători de mesaj economic distinct, pe domenii, ci doar trei oameni: Stolojan, Videanu şi Pogea, care se suprapun în discursuri.

Boda a mai criticat dur una dintre remarcile pe care Videanu le-a făcut în timpul dezbaterilor dintre liderii PDL şi analiştii politici. "Locul de unde venea odată înţelepciunea, anume satul românesc, în momentul de faţă este generator de criză morală. Dacă nu avem curajul să spunem acest lucru, părerea mea este că vom greşi. Populaţia la ţară se concentrează în jurul cârciumii. Lipsa unei activităţi economice şi sociale la nivelul satului va duce la deprecierea din în ce mai mari a vieţii", susţinuse Videanu.

Boda i-a replicat lui Videanu că "nicăieri în România prostituţia nu s-a născut la sat", iar liderul PDL a precizat că nu a intenţionat să spună că satul a generat criza morală, ci a vrut să sublinieze deteriorarea moralităţii.

O altă critică adusă PDL a vizat doctrina partidului, care prevede că "Partidul Democrat Liberal, ca partid popular, este o entitate politică deschisă tuturor cetăţenilor români care împărtăşesc valori şi curente politice de sorginte democrată de centru, liberală şi creştin-democrată". Ion Ioniţă a spus că PDL trebuie să elimine sintagma "de sorginte", pentru a demonstra autenticitatea curentelor politice interne ale partidului, care nu ar mai fi astfel "inspirate" din anumite doctrine, ci ar fi chiar autentic "democrate, liberale şi creştin-democrate".

Iosif Boda le-a sugerat democrat-liberalilor să renunţe chiar şi la sintagma "creştin-democrat", care "nu s-a dezvoltat pe sol ortodox", ci doar în statele catolice.
O altă serie de critici a venit din partea lui Stelian Tănase. Acesta a susţinut că sloganul "Gândim altfel" este cel mai nefericit titlu al unui program de guvernare.