INFRACŢIONALITATE/Italienii, contrazişi de statistici

Nu trebuie luat în considerare numărul de infractori, ci raportul dintre acesta şi numărul total de români care locuiesc în Italia, a atras atenţia coordonatorul ştiinţific al organizaţiei. În Peninsulă există peste un milion de români. La sfârşitul lui 2006, erau în închisorile din Peninsulă 1.650 de români, iar astăzi sunt 2.729, deci aproximativ 0,27% din totalul românilor. Potrivit raportului pe 2007 al Ministerului de Interne, citat ieri de Corriere della Sera, numărul de români care comiseseră infracţiuni era aproximativ dublu, raportat la ceilalţi imigranţi din Peninsulă. Astfel, din totalul crimelor comise de străini, 15,4% au avut autori români, iar 16,2% dintre violenţele sexuale comise de străini au aparţinut românilor. Românii mai sunt răspunzători pentru aproape 30% din furturile din automobile şi de 27% din furturile din centrele comerciale. Şi aceste cifre sunt raportate la numărul total de infracţiuni comise de străini în Italia. "Numărul de deţinuţi români este foarte mic, raportat la câţi români sunt în total în Italia", a declarat pentru Corrriere dela Sera românul Dumitru Ilina. Dar atunci cum îşi explică numărul mare de criminali şi violatori care sunt cetăţeni români - au întrebat jurnaliştii italieni. "Din păcate, toată lumea ştie că în Italia, dacă săvârşeşti o infracţiune, ieşi din puşcărie după trei zile, aşa că infractorii s-au gândit că e convenabil să vină aici", a spus Ilina. Şi ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat ieri că autorităţile italiene au probleme "cu infractorii, nu cu românii" şi că nu ar trebui anatemizat un întreg popor. În cifre, în închisorile Republicii Italia, până la 19 februarie 2009, se aflau încarceraţi 1.773 de cetăţeni români care au calitatea de inculpat, dar în cazul cărora nu s-au pronunţat hotărâri de condamnare definitivă. Dintre aceştia, 1.626 sunt bărbaţi, iar 147 femei. Totodată, în penitenciarele italiene se află 953 de români condamnaţi definitiv, din care 902 sunt bărbaţi şi 51 femei. Cei mai mulţi dintre românii încarceraţi în Italia se află în penitenciarele din Lazzio (127), Piemonte (116) şi Sicilia (114).

CU OCHII PE LEGIUITORUL ITALIAN
Cătălin Predoiu a lansat ieri şi un apel de detensionare a conflictului din Italia. El a atras atenţia că declaraţiile stânjenitoare la adresa românilor în general au fost făcute din sfera politică italiană şi nicidecum de autorităţile responsabile cu cooperarea judiciară bilaterală între cele două state. "Ministerul italian de Justiţie nu a emis nici o critică, nici o plângere cu privire la cooperarea judiciară, singurele declaraţii negative au ca sursă exclusiv zona politică", a spus Cătălin Predoiu, arătând că actualul cadru juridic este suficient, adecvat şi nu trebuie modificat. El a mai spus că "ar fi greşit să  fie schimbat cadrul legislativ actual numai pentru că în Italia există o problemă de implementare a acordului bilateral". Demnitarul a arătat că autorităţile italiene acţionează cu întârziere în chestiunea mandatelor europene de arestare emise de statul român. "40% din persoanele date în urmărire de autorităţile române (cetăţeni români şi străini), fie pentru a fi puse în executare hotărâri definitive de condamnare, fie pentru a da curs mandatelor de arestare preventivă emise în timpul procesului penal, se află pe teritoriul Italiei, iar procedurile de executare a acestor mandate europene întâmpină dificultăţi", a spus Cătălin Predoiu. Cifrele arată că în anii 2007 şi 2008, numai pentru zona Italiei, instanţele române au emis 468 de mandate europene de arestare. Magistraţii italieni au pus în executare doar 296 dintre ele, refuzând arestarea a 46 de persoane, alte 126 de cazuri neprimind încă un răspuns.

FRATTINI CERE GARANŢII ROMĂNIEI
Pe de altă parte, ministrul de Externe italian, Franco Frattini, aflat ieri dimineaţă la Bruxelles, a cerut garanţii României că în Italia nu vor mai ajunge infractori români. Presa italiană a remarcat că ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, aflat la aceeaşi reuniune cu Frattini, la Bruxelles, s-a abţinut să folosească tonuri dure în privinţa Italiei. Aseară, cei doi miniştri s-au întâlnit la Roma, pentru a discuta situaţia românilor din Peninsulă.