INSTALAT ŞI PLIN DE AVÂNT/Cabinetul Boc, heirup la Palatul Victoria

Miniştrii Cabinetului Tăriceanu au predat ieri mandatul către cei ai Cabinetului Boc. Pe unii dintre aceştia din urmă i-a instalat în funcţie noul premier, pe alţii, preşedintele Traian Băsescu, iar alţii s-au dus singuri la minister, s-au instalat în birou şi au început să concedieze funcţionărimea prea politică sau prea bănoasă.

Emil Boc şi Călin Popescu Tăriceanu au semnat protocolul de predare-primire a documentelor privind gestionarea activităţii Guvernului şi au avut un tête-a-tête de vreo 30 de minute, înaintea primei şedinţe a noului Executiv. Boc a mai participat ieri şi la ceremonia de predare-primire a ministerelor de Finanţe, de Interne, Turismului şi Tineretului. La Finanţe, premierul Boc a fost singurul care s-a arătat presei şi a declarat că ştie că situaţia ministerului este "dificilă", dar nu cunoaşte încă exact problemele. "După ce vom avea situaţia exactă, vă vom da toate răspunsurile", a spus Boc, întrebat dacă are aşteptări optimiste în acest domeniu. Gestionarii reali ai situaţiei, fostul ministru Varujan Vosganian şi actualul ministru Gheorghe Pogea, au ajuns la minister cu 40 de minute mai devreme, fără să facă declaraţii, iar la ceremonia de predare-primire presa nu a avut acces.

MAI MULŢI POLIŢIŞTI PE STRĂZI
La Interne, în prezenţa lui Emil Boc, noul ministru Gabriel Oprea a susţinut că Poliţia "trebuie să îşi recâştige autoritatea" şi a anunţat că nu va tolera "poliţişti în slujba infractorilor". "De prea multe ori, reprezentanţii acestei instituţii au fost în situaţia de a da socoteală pentru simplul motiv că au aplicat legea", a precizat Oprea, spunând că poliţistul nu se bucură astăzi de statutul şi autoritatea pe care le avea în urmă cu mulţi ani. La capitolul siguranţa cetăţeanului, Oprea a subliniat că va avea toleranţă zero atât pentru mica, cât şi pentru marea infracţionalitate, adăugând că furtul şi tâlhăriile sunt şcoala primară a viitorilor criminali. "Vreau să transmit un mesaj foarte clar: nu voi tolera poliţişti în slujba infractorilor, nu voi tolera scurgeri de informaţii în beneficiul infractorilor şi nu voi tolera clemenţă faţă de infractorii periculoşi", a spus Oprea. El vrea să suplimenteze imediat numărul poliţiştilor de pe străzi: "Din punctul meu de vedere, o treime din efectivele de Poliţie trebuie să fie pe stradă, o treime în munca de investigare a infracţiunilor grave şi o treime la birou".

ELENA UDREA, LA MUNTE ŞI LA MARE
De la Interne, Boc a plecat la Turism, unde a instalat-o în funcţie pe Elena Udrea, făcând şi el inventarul formelor de relief ale României. "Unii au doar munte şi n-au mare, alţii au doar mare şi n-au munte şi, totuşi, au turism. Noi avem şi munte, şi mare, o istorie de peste 2.000 de ani şi nu înţeleg ce ne lipseşte ca să ne punem în valoare turismul. Cred că ne lipseşte managementul, iar doamna Elena Udrea va reuşi să realizeze acest lucru", a declarat Boc. "Cunoscând-o pe doamna Udrea, ştiu că este perseverentă şi, dacă are un obiectiv pragmatic, îl va duce până la capăt", a mai spus premierul. Elena Udrea a fost instalată în funcţie în acelaşi timp cu ministrul pentru IMM-uri, Constantin Niţă. Referindu-se la ministerul acestuia, Boc a precizat că va menţine cota unică de 16%. "Ca să putem asigura cele necesare pentru pensii şi alte alocaţii, cineva trebuie să producă", a arătat Boc. Premierul l-a pus în funcţie şi pe ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ritzi, care la semnarea protocolului de predare-primire a documentelor ministerului a precizat că le-a studiat foarte bine şi nu a semnat "ca primarul". "Nu-i corect să se spună tot timpul «semnezi ca primarul». Ce treabă este asta? Nu-i corectă vorba asta. Trebuie să o atacăm la Consiliul Împotriva Discriminării, nu-i corect să se spună tot timpul «semnezi ca primarul»", a replicat Boc, încă primar al Clujului.

FĂRĂ ANGAJAŢI "POLITICI"
Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat la preluarea portofoliului că angajaţii din minister care s-au "remarcat prea mult" în zona politică ar trebui să se retragă. "Cei care au făcut exces, s-au remarcat prea mult pe zona politică, trebuie să aibă ei bunul-simţ să se retragă. Ar fi o idee preconcepută să spui că toată lumea trebuie să plece. Au trecut vremurile alea", a afirmat Sârbu, după ce s-a întâlnit cu Dacian Cioloş. Sârbu a declarat că şi-a propus să descentralizeze ministerul şi să desfiinţeze Agenţia Domeniilor Statului şi să transfere terenurile din proprietatea agenţiei, la nivel judeţean.

BOC TAIE SALARII
Premierul Emil Boc a condus ieri prima şedinţă de guvern, în care a luat decizia de a reduce salariile şi indemnizaţiile şefilor de agenţii la maximum 4.800 de lei pe lună. "Membrii consiliilor de administraţie nu vor mai primi o indemnizaţie mai mare de 1% din salariu", a mai spus Boc. În plus, au fost plafonate remuneraţiile şefilor regiilor aflate în subordinea consiliilor locale, a adăugat Boc. "Până la 1 decembrie 2009 se suspendă scoaterea la concurs a celor aproximativ 145.000 de posturi vacante. Acest lucru va aduce economii la buget. Trebuie să strângem cureaua timp de un an", a îndemnat Boc. Economiile făcute prin reducerea salariilor ajung la peste un miliard de euro.

STOLOJAN SE EXPLICĂ
După prima şedinţă a Guvernului Boc, Theodor Stolojan a ţinut să explice, într-o scrisoare publică, motivele pentru care şi-a depus mandatul de premier desemnat. Stolojan a susţinut că gestul lui nu a făcut parte din nici un scenariu, nu au existat disensiuni în PD-L şi nici nu este bolnav, ci a fost rezultatul unei analize politice. "Ca liberal, am sperat, înainte de alegeri, că această majoritate va fi una de dreapta, coagulată în jurul PD-L", spune Stolojan, dezvăluind că s-a arătat dispus să renunţe la postul de premier dacă asta ar fi ajutat negocierile cu PNL. Pentru că s-a ajuns la alianţa cu PSD, Stolojan spune că a realizat că "se contura un sistem piramidal de decizie politică, la nivel local şi central care, la vârf, îi avea pe cei doi preşedinţi de partid, reuniţi în Colegiul Preşedinţilor", explică el. În plus, pentru ca sistemul de luare a deciziilor să fie coerent, eficient şi responsabil, preşedintele PD-L trebuia să devină premier, mai spune el, adăugând că "primul ministru trebuie să fie omul politic cel mai puternic din partid".

Radu Berceanu a demis 24 de directori

În ziua instalării la conducerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu a eliberat din funcţie 24 de directori de companii din subordinea instituţiei, invocând salariile ridicate ale acestora. De asemenea, el a cerut reinstalarea cartelelor de acces în instituţie, "ca să nu vină constructorii în birourile unde se fac caietele de sarcini". "M-am hotărât să îi eliberez din funcţie pe cei 24 de directori de companii, din cauza salariilor ridicate pe care aceştia
le au", a spus Berceanu. În total, salariile celor 24 de directori însumează 105.000 de euro lunar, la care se adaugă indemnizaţiile celor care fac parte din consiliile de administraţie, astfel că suma totală ajunge la 350.000 de euro pe lună.

Locul unu, potrivit listei date de Berceanu, cu cea mai mare sumă primită lunar, îl ocupă Debucean Dorin Gavril, directorul general al Companiei de Autostrăzi, care primea 76.950 de lei. Locul doi este deţinut de Frâncu Aleodor Marian, directorul de la ROMATSA, cu 66.600 de lei, iar locul trei este deţinut de patru persoane, care câştigau cam la fel. Astfel, Liviu Bobar, directorul general al CFR Marfă, Alexandru Noapteş, directorul general al CFR Călători, Manea Constantin, director la CNCF CFR, şi Mocanu Gabriel Daniel, de la Metrorex, primeau circa 61.000 de lei lunar. Următorul în top este Gheorghe Bârlă, director la Tarom, cu 51.450 de lei. Potrivit listei, urmează directorul de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Vasilache Ştefan, şi Gabriel Ţară, directorul Aeroportului Otopeni, care câştigau circa 43.000 de lei lunar. Idolu Iulian Daniel, director la Aeroportul Traian Vuia, primea 38.000 de lei, Cupşa Ovidiu Sorin, de la Administraţia Canalelor Navigabile, şi Spoială Slav Gheorghe, de la Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, câştigau câte 36.500 de lei lunar, iar Ovidiu Crăpătureanu, de la Registrul Auto Român, primea 36.000 de lei.  Malenda Ionel, Administraţia Dunării de jos Galaţi, câştiga 32.400 de lei, iar Popoacă Nicu, de la Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi, primea 31.600 de lei. Ştefan Mladin, directorul Aeroportului Băneasa, şi Cazacu Titus Adrian, directorul Aeroportului Kogălniceanu, primeau câte 28.500 de lei, Lotreanu Lucian, de la Radiocomunicaţii Navale Radionav, primea 26.400 de lei, Comănescu Mihai, director la Active Feroviar, primea 18.000 de lei, Gligă Luminiţa, de la Societatea de turism feroviar, câştiga 16.300 de lei. Cea mai mică sumă o primea Bobeică Ovidiu, directorul SNCFR CFR, respectiv 8.400 de lei. Sumele menţionate reprezintă salariul la care am adăugat indemnizaţiile.

• Elena Stan

Traian Băsescu, prezent la instalare

Ministrul Apărării, Mihai Stănişoară, şi cel al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, au fost vegheaţi de şeful statului în momentul în care şi-au preluat portofoliul. "Dacă în ultima perioadă a existat o problemă serioasă, atunci a fost aceea a continuităţii", a spus preşedintele Traian Băsescu la ceremonia de predare-primire a mandatului de la Ministerul Apărării, la care au participat fostul ministru, Teodor Meleşcanu, şi noul ministru, Mihai Stănişoară. "Am participat la prea multe ceremonii de instalare de noi miniştri la Ministerul Apărării. Vreau să cred că de această dată vom avea un mandat de patru ani, care să menţină constante strategiile de modernizare a Armatei române", a adăugat Băsescu, spunând şi că situaţia de criză nu justifică stoparea reformei în domeniul Armatei şi nici continuarea proceselor de modernizare.

La Externe, Traian Băsescu a declarat că noul ministru, Cristian Diaconescu,  este "o garanţie de politică externă serioasă" şi "cea mai bună soluţie pe care o puteau oferi cele două partide" din coaliţie.  La capitolul recomandări, şeful statului a amintit de "rateul major" în relaţia cu China, generat de lipsa de acţiune a structurilor guvernamentale. El a menţionat şi zona ţărilor arabe, despre care a spus că sunt regiuni unde s-a făcut deschiderea, dar aceasta nu este urmată de acţiunea practică guvernamentală. În plus, le-a transmis diplomaţilor că vor trebui să îşi orienteze atenţia către zona Caspică şi ar trebui să înveţe limbile din această zonă, România fiind la zona de contact din care poate face servicii Uniunii Europene. "Va trebui să învăţăm limbile care se vorbesc spre Marea Caspică", a spus, râzând, Băsescu. "Vorbim foarte bine limbile europene, vorbim foarte bine engleza americană, dar va trebui să învăţăm foarte bine Azerbaidjanul, Kazahstanul, Turkmenistanul şi toată zona de mare interes pentru Europa, pentru că noi suntem la zona de contact din care putem face servicii Uniunii din care facem parte – Uniunea Europeană –, dar în acelaşi timp servicii majore României", a adăugat şeful statului. Tot despre semieşec a vorbit Traian Băsescu şi atunci când a caracterizat relaţia cu Rusia. "Şi aici va trebui să lucrăm pentru că nu avem nici ostilităţi, nici... Trebuie să aducem lucrurile în relaţiile fireşti din regiune. Rusia, Ucraina sunt ţări care nu pot fi ignorate", a spus Băsescu.

Afacerea Logan, secretul Internelor

Pe final de mandat, ministrul Cristian David a schimbat din funcţie şase persoane din cadrul IGPR care au făcut parte din comisia ce a girat pentru achiziţionarea autoturismelor Logan, dotate cu aparatură la preţuri de zeci de mii de euro, sau au participat în vreun fel la încheierea contractelor. Schimbarea s-a făcut printr-un ordin de "punere la dispoziţie" semnat de ministrul David la 19 decembrie. Care ordin este secret, după cum ne-a comunicat Ministerul Internelor şi Reformei Administraţiei (MIRA). Şi cine sunt cei şase şi, concret, ce li se impută este secret. "Vă comunicăm faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001, informaţiile solicitate intră în  categoria datelor cu caracter personal, ce nu pot fi făcute publice. Totodată,  Ordinul Ministrului Internelor şi Reformei Administrative,  prin care cadrele IGPR au fost puse la dispoziţie, are caracter secret, astfel încât nu putem face precizări pe marginea celor solicitate de dumneavoastră", precizează MIRA.
Printre poliţişti s-a dus însă vestea, astfel că se ştiu deja trei dintre "decapitaţi". De la Direcţia Management Logistic au rămas fără funcţie comisarul-şef Ion Peligrad, adjunctul acestuia Jean Ceauşu şi un şef de serviciu Ioniţă, iar de la Direcţia Buget-Contabilitate chiar comisarul-şef Ovidiu Zidu şi doi jurişti. Ion Peligrad a intrat deja în concediu.
Vasile Lincu, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "Pro Lex", ne-a declarat: "Celor de la Resurse Umane li se ceruse să găsească o formulă pentru a-i pune la dispoziţie pe cei şase oameni, însă au refuzat pentru că nu era legal. Apoi s-au trezit cu ordinul de la ministru. Ciudat, pentru că legea nu s-a modificat, astfel că nu poţi să pui la dispoziţie decât pe cei care au fost trimişi în judecată. Apoi nu înţeleg, toată afacerea cu Loganurile a fost făcută cu ok-ul de la MIRA, chiar dacă IGPR-ul a fost băgat în faţă. Or, pe la MIRA n-aud de vreo schimbare pe acest motiv. Sperăm ca noul ministru de Interne să nu comită ilegalităţi şi să respecte mai mult drepturile poliţiştilor".
Reamintim că primul cap care a căzut pe motiv de afacerea Logan a fost al şefului Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), Gheorghe Popa, acesta fiind dat jos din funcţie de ministrul David, la jumătatea lunii octombrie. Acesta a fost acuzat  de management defectuos în derularea programului de achiziţie a autospecialelor de Poliţie.

• Petru Zoltan, Violeta Fotache

---

Declaraţia de presă a lui Theodor Stolojan
Consider necesar să prezint oamenilor contextul şi motivele care au determinat, cu 8 zile în urmă, depunerea mandatului meu de prim-ministru desemnat să formeze noul guvern după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. De la bun început, doresc să fac trei precizări.

În primul rând, nu am fost parte în niciun scenariu politic. Toate afirmaţiile făcute în acest sens cu privire la rolul pe care Preşedintele României l-ar fi jucat în a mă determina să renunţ la mandat nu au niciun fundament. Dimpotrivă, consider că Preşedintele a acţionat potrivit atribuţiilor sale constituţionale, în mod corect faţă de interesul public, faţă de partidele politice şi faţă de mine. Şi îi mulţumesc pentru acest lucru.

În al doilea rând, nu au fost tensiuni în Partidul Democrat Liberal vizavi de desemnarea mea ca prim-ministru de către preşedintele ţării. Chiar PDL a propus candidatura mea şi m-a susţinut pentru funcţia de premier. De asemenea, nu am pus condiţii privind desemnarea în guvern a anumitor persoane.
În al treilea rând, nu sunt bolnav.
Am renunţat la mandat în urma unei analize atente a situaţiei politice nou create.

România are acum o şansă pe care nu a mai avut-o de o generaţie. E timpul obligatoriu al reformelor – o reformare a statului, a regimului politic, a Constituţiei. Dar este nevoie şi de măsuri hotărâte pentru reducerea efectelor crizei economice. Iar aceste schimbări şi măsuri cer o majoritate solidă în Parlamentul ţării.

Ca liberal, am sperat, înainte de alegeri, că această majoritate va fi una de dreapta, coagulată în jurul Partidului Democrat Liberal. Un sistem electoral cu destule rezultate aberante, impus prin ignorarea voinţei electoratului exprimată la referendumul din 25 noiembrie 2007, a împiedicat pentru moment acest lucru.

După alegerile generale din 30 noiembrie 2008, am crezut că Partidul Naţional Liberal va înţelege că Dreapta trebuie să fie unită în misiunea sa publică.  Pentru aceasta, eram gata să trec peste orice consideraţii personale. Chiar înainte de negocierile cu PNL, am cerut conducerii PDL să ia în calcul propunerea unei alte persoane din PDL pentru a fi nominalizată ca Prim-ministru, dacă nevoia alianţei de guvernare cu PNL ar fi cerut-o. Din păcate, şefii actuali ai PNL au avut alte interese.  

În aceste condiţii, PDL a hotărât să facă alianţa de guvernare cu Partidul Social Democrat, care, la rândul său, a primit un număr considerabil de voturi. Cu toată reţinerea mea personală faţă de guvernarea cu PSD, am hotărât să merg mai departe, cu bună credinţă, ştiind că, pentru reformele care trebuie înfăptuite şi perioada dificilă economică în care ne aflăm, este nevoie de un guvern susţinut de o majoritate solidă în Parlament.  

Am fost în echipa care a negociat un program de guvernare ce poate fi descris drept un compromis rezonabil. Unele lucruri pe care trebuie să le facem împreună cu social-democraţii sunt obligatorii pentru orice guvernare responsabilă a României, indiferent care ar fi culoarea sa politică.

Pe măsură ce negocierile PDL-PSD avansau, am ajuns la concluzia limpede că se contura un sistem piramidal de decizie politică, la nivel local şi central, care, la vârf, îi avea pe cei doi preşedinţi de partid, reuniţi în Colegiul Preşedinţilor. În timp de criză, deciziile guvernamentale trebuie să fie luate şi puse în practică rapid.

De aceea, pentru ca sistemul de luare a deciziilor să fie coerent, eficient şi responsabil, soluţia era evidentă: preşedintele PDL trebuia să devină premier. Am luat decizia normală şi onestă de a depune mandatul de prim-ministru desemnat şi de a da astfel posibilitatea ca preşedintele PDL să primească acest mandat.

Gestiunea unei alianţe politice formată din două partide de forţe egale şi conducerea unui guvern de genul celui rezultat cer abilitaţi politice de partid pe care preşedintele PDL le are, iar primul ministru trebuie să fie omul politic cel mai puternic din partid. În acest fel, prin exercitarea celor mai importante funcţii în stat, după cea de Preşedinte al ţării, cei doi preşedinţi de partide care au semnat Parteneriatul pentru România devin şi garanţi ai realizării programului de guvernare.

În decizia pe care am luat-o, am avut în vedere şi faptul că alianţa între două partide atât de diferite este o premieră în viaţa politică din România şi ar fi mai potrivit dacă în fruntea acestei guvernări ar fi un politician mai tânăr, dinamic, din noua generaţie de politicieni din România.

În orice funcţie pe care am îndeplinit-o – fie în administraţia publică, fie în viaţa politică – am luptat pentru performanţă. Dar, dintotdeauna, am ştiut că performanţa poate fi obţinută dacă omul potrivit este la locul potrivit. Acum, persoana potrivită pentru a conduce guvernul este domnul Emil Boc, preşedintele PDL.

Pentru mine, sunt importante România şi PDL – şi nu funcţia pe care aş putea să o am în stat. Am convingerea că actuala soluţie e cea mai bună în condiţiile date.

Îl susţin pe domnul Emil Boc, noul premier al Guvernului României, şi îi doresc mult succes.

Eu voi activa în continuare în PDL şi voi servi interesele României în calitate de europarlamentar, pe durata mandatului meu.  
Theodor STOLOJAN