Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbarea locatarului de la Cotroceni a dus şi la modificarea modului în care se relaţionează şeful statului cu Parlamentul. Îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două instituţii poate fi cuantificată şi prin numărul de reexaminări sau sesizări ale Curţii Constituţionale la care a recurs Klaus Iohannis, în comparaţie cu ultimul an de mandat al lui Traian Băsescu, care a avut mai tot timpul o relaţie încordată cu Legislativul.
Teoretic, un preşedinte aflat în ultimul an din cei 10 de mandat ar fi fost mai puţin interesat să se arate nemulţumit de legile care-i vin la promulgare, însă anul 2014 a fost unul plin pentru Traian Băsescu, în ceea ce priveşte cererile de reexaminare a unor legi sau de contestare a lor la CCR. Băsescu s-a arătat nemulţumit de legile Parlamentului în nu mai puţin de 23 de ori, el cerând reexaminarea actelor normative, cu succes variabil. De obicei, Parlamentul controlat de majoritatea constituită în jurul PSD i-a dat dreptate doar în cazurile în care era vorba de aspecte procedurale, nu şi în cazurile în care diferendul se referea la aspecte de conţinut ale legilor. În anul 2015, primul an de mandat al lui Klaus Iohannis, numărul cererilor de reexaminare a scăzut la 16. Ce-i drept, câteva legi întoarse la Parlament de Iohannis au provocat controverse ample. În martie 2003, cererea de reexaminare a Codului Silvic a fost respinsă şi a provocat acuze din partea Guvernului că Iohannis ar favoriza interesele austriecilor de la Schweighofer. În schimb, a beneficiat de înţelegere din partea Parlamentului la reexaminarea Codului Fiscal şi a Legii privind finanţarea partidelor. În schimb, Iohannis a „pârât” Parlamentul o singură dată la Curtea Constituţională, însă doar pe marginea procedurii prin care a fost adoptată o lege, nu asupra conţinutului. Cu un an înainte, în 2014, Traian Băsescu a făcut nu mai puţin de patru sesizări de neconstituţionalitate.
Citește pe Antena3.ro
