Ion Raţiu, comemorat duminică la Turda

Prestigiosul om politic Ion Raţiu (1917-2000) va fi comemorat duminică la Turda, informează Agerpres. Evenimentul va marca împlinirea a zece ani de la trecerea sa în eternitate.

Readucerea în amintirea celor care i-au preţuit verticalitatea, consecvenţa în acţiune, onestitatea, politeţea fără egal, precum şi dorinţa puternică de a construi democraţia în România va avea loc în două ceremonii religioase, care se vor desfăşura la Biserica greco-catolică ''Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozarului'' şi la Biserica ortodoxă ''Adormirea Maicii Domnului'', urmate de o rugăciune la mormintele familiei.

Seara, la Centrul Raţiu pentru Democraţie va fi proiectat filmul biografic ''Domnul cu Papion'', realizat de Lucia Hossu-Longin. Pe scena politică românească, papionul va fi pentru multă vreme asociat cu Ion Raţiu, alături de claritatea sa în gândire, abordarea sa deschisă, manierele impecabile şi eleganţa vestimentară.

Ion Raţiu a încetat din viaţă la 17 ianuarie 2000, la Londra, conform ultimei sale dorinţe fiind înmormântat la Turda, însă nu alături de iluştrii săi strămoşii, în curtea bisericii 'Adormirea Maicii Domnului', ctitorită de familia sa, în anul 1839. Lăcaşul de cult ridicat prin strădania protopopului greco-catolic Vasile Raţiu fusese trecut, printr-un decret al regimului comunist din decembrie 1948, în folosinţa preoţilor confesiunii ortodoxe, astfel că prelatul care oficia în luna ianuarie 2000 în biserică s-a împotrivit accesului clericilor greco-catolici pentru săvârşirea slujbei de înmormântare iar ceremonia - la care au participat peste 10.000 de persoane - a avut loc în stradă, pe un ger năpraznic.

Membru eminent al cunoscutei familii Raţiu, fruntaşul ţărănist Ion Raţiu a fost fiul lui Augustin Raţiu - avocat de renume, primar, prefect şi stră-strănepot al dr. Ioan Raţiu, liderul Partidului Naţional Român - şi al Eugeniei Raţiu, fiica lui Ion Codru-Drăguşanu. În perioada 1940-1990, Ion Raţiu a locuit în Regatul Unit al Marii Britanii, unde a înfiinţat, în 1979, împreună cu soţia sa, Elisabeth, Fundaţia Raţiu. De asemenea, a fondat, în 1984, Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

După repatrierea sa din ianuarie 1990, a ajutat la refacerea Partidului Naţional Ţărănesc, alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice. A candidat la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 1990. Susţinătorii lui Ion Raţiu în acest proiect vorbesc şi azi despre ''cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut niciodată''. Ion Raţiu a fost ales deputat de Cluj din partea PNŢ-CD la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992, iar în 1996 - deputat de Arad.

''Cred că pot să spun cu toată tăria că mă consider un om fericit pentru că am avut norocul să trăiesc destul pentru a vedea istoria reintrând în matcă şi că mi s-a acordat cea mai mare demnitate, aceea de a-mi sluji ţara. Pe lângă asta, toate celelalte neplăceri, înfrângeri, dezamăgiri le consider bâlbâieli ale unei lumi pe cale de primenire. O lume pe cale să-şi vindece rănile şi să-şi construiască sau să-şi reconstruiască o morală. Optimismul meu robust mă face să cred astfel'' - mărturisea Ion Raţiu, cu câteva luni înainte de a muri.