Kosovo, ricoşeu la Bucureşti

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat aseară, după discuţiile cu reprezentanţii partidelor politice, că România îşi menţine poziţia şi nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo.

Şeful statului a susţinut o declaraţie de presă la Cotroceni în care a enumerat  motivele pentru care România nu recunoaşte independenţa Kosovo. Acordarea de drepturi colective minorităţilor, nerespectarea integrităţii teritoriale a Serbiei, a principiului inviolabilităţii frontierelor şi a suveranităţii Serbiei, precum şi faptul că nu a existat o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU, care să reglementeze declaraţia de independenţă făcută la Priştina, sunt motivele enumerate de Traian Băsescu. De asemenea, şeful statului a reclamat şi că sârbii şi albanezii nu au ajuns la o soluţie comună, prin negocieri directe.

OBIECTIVE ATINSE. El a mai spus,  referindu-se la declaraţia comună a miniştrilor de Externe ai UE pe tema Kosovo, că delegaţia română la Consiliul de Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE), şi-a atins toate obiectivele din mandatul primit de la CSAT, motiv pentru care i-a felicitat pe membrii delegaţiei. Obiectivele majore pe care delegaţia română la Bruxelles le-a avut în baza mandatului CSAT şi le-a atins se referă la dreptul fiecărui stat al Uniunii de a acţiona în ceea ce priveşte Kosovo conform practicii naţionale şi dreptului internaţional,  România să nu fie obligată la o poziţie comună, care să nu-i fie convenabilă, element care se regăseşte în declaraţia adoptată la Bruxelles, legalitatea prezenţei misiunii UE în Kosovo. De asemenea, Băsescu a spus că evenimentele din Kosovo nu trebuie să reprezinte un precedent în tratarea problemelor minorităţilor. Şeful statului a reiterat totodată motivul pentru care atât el, cât şi premierul Tăriceanu nu au avut luari de poziţie oficiale imediat după declararea independenţei Kosovo. El a explicat că, la nivelul şefilor de stat şi de guvern din UE, s-a stabilit ca până la finalizarea lucrărilor CAGRE nici un şef de stat sau de guvern să nu facă declaraţii “care ar putea să inflameze şi să împieteze asupra concluziilor finale care se vor trage la Bruxelles”.

Citește pe Antena3.ro

Care sunt fructele și legumele toxice. Numărul celor cu pesticide peste limitele legale s-a dublat față de anul trecut

CONSULTåRI. Anterior declaraţiei de la Cotroceni şeful statului a avut timp de mai bine de două ore consultări cu liderii partidelor parlamentare la care a participat şi Călin Popescu Tăriceanu, dar, după cum a precizat, în calitate de premier şi nu de lider al PNL. La începutul întâlnirii, în timp ce dădea mâna cu reprezentanţii UDMR Marko Bela şi Kelemen Hunor, Băsescu le-a spus  râzând “autonomiştilor”. “Autonomiştii” s-au limitat doar la un zâmbet. A venit rândul liderului PRM. Dând mâna cu CV Tudor, Băsescu l-a întrebat: “Ce faceţi, maestre?”, la care liderul PRM a răspuns zâmbind: “Modest”. Băsescu a adăugat tot râzând: “Ne iau ăştia ţara”. “Am venit la viitorul meu loc de muncă”, a spus şi Vadim. Afirmaţia l-a făcut pe şeful statului să râdă, acesta întrebându-l pe Vadim Tudor: “Peste câţi ani, maestre?”. După aceste replici, şeful statului i-a rugat pe cei prezenţi să ia loc şi s-a aşezat şi el, alături de premierul Tăriceanu.

FĂRĂ COMPARAŢII. În cadrul întâlnirii, Traian Băsescu a dorit să atragă atenţia liderilor partidelor ca, prin declaraţiile pe care aceştia le vor da, să nu creeze tensiuni în mod nefondat. “Plec de la premisa că orice comparaţie dintre Kosovo şi România este lipsită de fundament”, a spus Băsescu, precizând că în România minorităţile se bucură de foarte multe drepturi, în timp ce în Kosovo s-a refuzat orice recunoaştere a minorităţilor. De asemenea, şeful statului le-a prezentat liderilor prezenţi un proiect de declaraţie a României referitoare la Kosovo. După consultări, şeful PRM, CV Tudor, a declarat că liderii partidelor au căzut de acord asupra proiectului prezentat de Băsescu, mai puţin UDMR. La rândul său, liderul PC, Daniela Popa, a declarat că i se pare “cumva ciudat” că un partid aflat la guvernare, cum este UDMR, nu este de acord cu o poziţie oficială a României. Întrebat despre poziţia UDMR în problema Kosovo, vicepreşedintele PNL, Crin Antonescu a spus că Uniunea îşi asumă toate deciziile Guvernului României. El a precizat însă că UDMR este de părere că, fără a exista vreo analogie, ar fi fost mai bună o recunoaştere a independenţei Kosovo din partea României. Referitor la prezenţa forţelor româneşti în zonă, Antonescu a spus că premierul şi preşedintele, ca şi PNL şi PD-L, au fost de acord ca aceste efective să rămână în zonă. Liderul PRM s-a opus însă explicând că această măsură nu are rost din moment ce România nu recunoaşte independenţa Kosovo. La rândul său, liderul PD-L, Emil Boc, a declarat că reprezentanţii partidului său au precizat la întâlnire că nu sunt de acord cu recunoaşterea unilaterală a independenţei Kosovo şi a mai spus că şeful statului a subliniat faptul că poziţia autorităţilor trebuie să fie una coerentă în legătură cu acest subiect.

Şeful  s-a declarat  plăcut impresionat de abordarea constructivă a partidelor, sublinind că nu le-a “convocat” la Cotroceni, ci le-a “invitat”, pentru a le informa şi a se consulta. Potrivit preşedintelui Băsescu, toate partidele au fost de acord că ceea ce s-a întâmplat în Kosovo “nu poate constitui un precedent” nu doar pentru România, ci şi pentru Europa.

“Nu” în Parlament

“Parlamentul României nu recunoaşte declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, considerând că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea noii enitităţi”, prevede declaraţia adoptată, aseară, cu 357 de voturi “pentru” şi 27 “împotrivă” (UDMR) de senatorii şi deputaţii reuniţi în şedinţă comună. În document se precizează că decizia autorităţilor de la Priştina, precum şi recunoaşterea independenţei de către alte state, “nu pot fi interpretate ca un precedent pentru alte zone şi nici drept recunoaşterea sau garantarea drepturilor colective pentru minorităţile naţionale”. Totodată, parlamentarii au solicitat CSAT să analizeze “cu promptitudine” statutul prezenţei militare şi civile româneşti în Kosovo. “Parlamentul solicită CSAT să-l informeze în legătură cu schimbarea statutului acestor trupe şi cu eventualitatea trimiterii de noi forţe în Kosovo”, se mai arată în document.

Motiv. Liderul UDMR, Marko Bela, a explicat aseară la Antena 3 de ce parlamentarii Uniunii au votat împotrivă şi nu s-au abţinut, aşa cum se aşteptau colegii de la alte partide. El a arătat ca abţinerea ar fi însemnat absenţa unei poziţii clare a UDMR, ori Uniunea are o opinie clară în acest caz. Marko Bela a spus că după ce ţări importante au anunţat că vor susţine independenţa Kosovo, şi România o va face mai devreme sau mai târziu. “Ce s-a întâmplat astăzi e o amânare”, a spus liderul UDMR, afirmând însă că nu poate preconiza când anume România va recunoaşte independenţa Kosovo. Prezent în Parlament, premierul Călin Popescu Tăriceanu (foto) a declarat că “nici o rătăcire politicianistă şi nici un motiv inventat peste noapte nu pot şi nu vor fi recunoscute ca generând similitudini faţă de un precedent. Acesta nu este şi nu va fi un precedent. Ca urmare, orice tentaţii de a face paralele sau trimiteri geografice către alte zone sunt fără valoare şi sunt rupte de realitatea şi identitatea Europei”.

Şedinţă comună la Parlament

"Fără comparaţii"

Preşedintele Traian Băsescu (foto) a declarat la începutul întâlnirii cu reprezentanţii partidelor parlamentare că declararea unilaterală a independenţei Kosovo este un act pe care România îl consideră "ilegal". Şeful statului a mai spus că doreşte să atragă atenţia liderilor partidelor ca, prin declaraţiile pe care aceştia le vor da, să nu creeze tensiuni în mod nefondat. "Plec de la premisa că orice comparaţie dintre Kosovo şi România este lipsită de fundament", a spus Băsescu, precizând că în România minorităţile se bucură de foarte multe drepturi, în timp ce în Kosovo s-a refuzat orice recunoaştere a minorităţilor. Şeful statului a ţinut să le dea liderilor prezenţi o explicaţie cu privire la "tăcerea primului-ministru şi a preşedintelui de la momentul declarării unilaterale a independenţei de către provincia Kosovo".

MANDAT. El a explicat că, la nivelul şefilor de stat şi de guvern din UE, s-a stabilit ca până la finalizarea lucrărilor Consiliului de Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE) nici un şef de stat sau de guvern să nu facă declaraţii "care ar putea să inflameze şi să împieteze asupra concluziilor finale care se vor trage la Bruxelles". Preşedintele a mai spus că a solicitat delegaţiei române la CAGRE să acţioneze pentru a elimina orice referire din documentul final la independenţa Kosovo ca la un "element de facto". "Delegaţia noastră trebuie să susţină libertatea fiecărui stat din UE de a recunoaşte sau nu independenţa Kosovo", a spus Băsescu. El a mai spus că prin mandatul acordat de CSAT partea română trebuie să susţină că soluţia adoptată pentru Kosovo nu se poate constitui într-un precedent în regiune. La începutul întâlnirii de la Cotroceni, şeful statului li s-a adresat reprezentanţilor UDMR Marko Bela şi Kelemen Hunor, în timp ce dădea mâna cu ei, spunându-le râzând "autonomiştilor".