Liderii USL Crin Antonescu, Victor Ponta si Daniel Constantin au discutat in Parlamentul European despre situatia democratiei din Romania, precum si de protestele care au scos romanii in strada in ultimele trei saptamani, in cadrul unei dezbateri.
La discutii a participat si liderul Socialistilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, care s-a aratat alarmat de derapajele democratice din Romaina si care si-a aratat dorinta ca Opozitia sa profite de prezenta ministrului Sulfina Barbu in Parlamentul European pentru a purta un dialog.
Iata in continuare punctele cheie din discursurile acestora:
Hannes Swoboda, liderul Socialistilor din PE: "Ii urez bun venit doamnei ministru, Sulfina Barbu, care va discuta cu opozitia chiar aici, in PE. Cand vad cate legi au fost trecute prin asumarea raspunderii de catre Guvern, cum noul ministru de Externe a fost ales de Guvern, nu de Parlament, ma intreb de ce dialogul nu are loc in Romania, ci in PE.
Aparam democratia, Romania are un trecut urat, Austria, tara mea, are un trecut urat, asa ca stim cat de rau este da deviem de la democratie. Este ceva foarte periculos.
Asumarea deciziilor de catre o persoana sau un grup au dus la dezastre in trecut. Multi se intreaba de ce trebuie sa avem un Parlament, de ce sa avem doua camere. Este ceva foarte periculos, oriunde s-ar intampla. Legile trecute astfel nu sunt legi, sunt decrete.
E bine ca sunt demonstratii, e dreptul oamenilor, dar trebuie sa ne intrebam ce e in spatele lor. E un semn sanatos ca oamenii isi exprima dezacordul cu legile trecute fara acordul lor.
Stiu ca a fost o dezbatere - cum ca vom cere sanctiuni pentru Romania. Ce prostie! Nu cerem sanctiuni. Sanctiunile le vor da cetatenii din Romania. Sper ca Guvernul si presedintele vor tine cont de decizia Curtii Constitutionale. Daca s-a decis ca alegerile sa se tina separat, iar decizia nu se respecta, va fi un semn de mare ingrijorare. Suntem ingrijorati de mersul democratiei in Romania".
Victor Ponta: "Multumesc pentru ocazia de a ma intalni si cu membri ai Guvernului, o ocazie pe care in Romania o am rar. Nu am venit sa ma plang de ce se intampla in Romania si nici sa critic Guvernul. Asta o fac acasa. Sunt alte lucruri pe care le urmaresc:
Sa va informez corect despre fapte pe care le consideram incalcari ale democratiei; sa apar oamenii care au iesit in strada in 61 de orase din Romania. Sunt acuzati ca sunt acolo doar din motive economice. E nedrept sa spui asta. Sunt si acum pe stazi, la - 15 grade, pentru ca sunt nemultumiti de starea democratiei din Romania.
Sunt trei fapte pe care vreau sa le dezbat: Alegerile democratice, felul in care cele mai importante legi sunt adoptate in Romania si sistemul electoral din Romania.
Guvernul a amanat alegerile locale care ar trebui sa fie in iunie. E pentru prima data in Europa cand alegerile sunt amanate. In ultimul an si jumatate, Guvernul a trecut 14 legi foarte importante - Legea Educatiei, Codul Muncii, Legea Justitiei - toate aceste legi au fost adoptate prin asumarea raspunderii, nu prin dezbateri parlamentare. Nu am avut dreptul de a aduce amendamente si nici de a vota impotriva lor. Asa sunt adoptate legile importante in Romania.
Procedura aceasta prevazuta in Constitutie pentru situatii de urgenta, a fost folosita de doua ori de Guvernul social-democrat, de 14 ori de Guvernul democrat-liberal.
Protestele au inceput cand s-a incercat si trecerea celei de 15-a legi.
2012 trebuie sa fie un an electoral. Acum, pe 31 ianuarie, inca nu stim cand vor fi alegeri, ce sistem electoral va fi in vigoare. Nu vad cum un Guvern care are 14% in sondaje poate organiza alegeri pe care sa le si castige, deci nu-mi explic de ce sunt aceste amanari.
In concluzie, in baza situatiei economice din Romania, democratia a fost suspendata. Din istorie stiu ca democratia a fost suspendata de multe ori din motive serioase, dar asta a dus doar la dezastre. Nu vreau sa ajungem acolo. Vreau sa-i mai apar si pe cei din strada, acuzati ca protesteaza pentru salarii sau pensii mai mari. Am fost acuzat ca voi cere sanctiuni. De ce sa sanctionez romanii din vina Guvernului? Singura sanctiune este votul".
Crin Antonescu: "Spre deosebire de ceea ce reprezentantii puterii de la Bucuresti cred, noi nu suntem aici pentru a ne plange, pentru a denunta sau cere ajutor. Slava Domnului, o buna parte din clasa politica romaneasca este azi suficient de matura pentru a-si apara la nevoie statul de drept si calitatea regimului democratic.
Traian Basescu, intr-o interventie mult asteptata, spunea, citez din memorie: "Eu sunt un dictator? Eu nu sunt un dictator, pentru ca pe mine ma ataca multi de dimineata pana seara in dezbateri politice la televizor. Intr-adevar, sunt multi. 10 - 15 - 50 de oameni politici, 5-10 jurnalisti.
Nu accept ca cineva sa imi aduca astfel de argumente, cum ca n-ar fi dictator. N-a spus nimeni ca presedintele Romaniei este dictator. Sigur, va pot critica la televizor 50 de politicieni.
Dar cati functionari publici va pot critica deciziile politice? Cati cetateni ai Romaniei isi pot exprima convingerile fara sa se teama de repercursiuni. Nu gasim acceptabil ca intr-o tara a UE, in 2012, sa ne intrebam daca este dictatura. Discutam despre calitatea acelui regim democratic. Si domnul Lukasenko poate fi criticat de unii opozanti politici. Nu-mi pare suficient sa spunem ca acolo sunt regimuri democratice.
Dialogul cu Opozitia e o amintire. Dialogul cu sindicatele si sindicatele insele sunt o amintire. Dialogul cu societatea civila este foarte selectiv. Domnul presedinte ne spune ca e nevoie ca societatea civila de buna calitate sa iasa la rampa. Noi nu acceptam ca societatea civila, daca e recunoscuta ca atare, sa fie impartita in de buna sau de proasta calitate. Asta o pot face doar grupurile pe care societatile civile le reprezinta.
Romania nu are cultura protestului de strada. Azi noi discutam de manifestatii din 60 de orase, chiar si la -15 grade Celsius, dar vorbim de cateva mii de oameni. Nu ne comparam cu ce se intampla in Grecia, Franta, Spania. Totusi, daca acesti oameni sunt in strada, nu sunt in strada din cauza masurilor de austeriate economica.
Masurile de austeritate economica au fost luate in luna mai 2010. Masuri dintre cele mai dure, ba fara nicio indoiala, cele mai dure din toate tarile UE. Reduceri salariale cu 25%, crestere spectaculoasa de la 19 la 24% a TVA, inghetarea pensiilor oricum destul de mici.
Romanii nu au protestat atunci. Protesteaza acum, nu pentru a cere recuperarea acestori drepturi salariale, ci pentru ca, asa cum afirma ei, simt ca singurul castig cert al Romaniei, dupa 20 de ani, garantiile pentru o societate democratica si un stat de drept sunt in pericol. Pentru ca de facto, in Romania puterea s-a concentrat in mana unui singur om, iar principalul partid de guvernamant se comporta ca partidul stat pe care romanii il cunosc atat de bine si pe care nu-l mai vor niciodata.
Aceste proteste sunt spontane, nu sunt organizate de opozitia politica si ele reprezinta ceea ce se numeste varful aisbergului. Nemultumirile sunt foarte bine redate de oricare sondaje, de oricare analize sociologice.
Fiecare are dreptul sa-si aleaga sistemul politic in care vrea sa traiasca. Romania nu este si nu va fi Belarus, Romania nu este si nu va fi Rusia. Cu tot respectul pentru aceste state, Romania este o societate care a facut o optiune fundamentala si definitiva pentru Europa, cu vaolrile ei culturale, politice, de familie. Din aceasta familie Romania nu va iesi. Pentru asta sunt compatriotii nostri in strada.
Se invoca faptul ca in toti acesti ani, o putere reformatoare cu viziune si vointa a modernizat statul roman si ca Opozitia, prezentata de mult drept retrograda, anti-reformista blocheaza acest proces de reformare a statului. Ar trebui sa ne intrebam ce inseamna modernitatea statului in Europa. Noi vorbim de stat social, stat minimal, stat al austeritatii.
La Bucuresti se vorbeste despre statul iresponsabil, despre statul care nu are nicio raspundere, desi continua sa incaseze impozite, desi asuma decizii cruciale fara nicio forma de dialog, desi continua sa vorbeasca in termeni de-a dreptul musolinieni de legatura dintre un conducator si poporul care trebuie sa-l urmeze. Si despre faptul ca statul nu are nicio obligatie fata de cetatenii sai.
Statul roman, astazi, este mai putin modern ca oricand, e mai corput ca oricand, e mai clientelar ca oricand, e de mai putin folos cetateanului platitor de impozite ca oricand.
Vom vedea ca austeritatea a fost impusa, prescrisa doar unor oameni care se afla in afara clientelei uzuale a puterii. Asa se face ca intr-o perioada care reclama masuri de austeritate, in Romania cei 90% din oamenii pe care cei din strada ii reprezinta, au saracit dramatic, dar cei 10% care apartin in mod nemascat clientelei puterii s-au imbogatit la vedere, s-au imbogatit oficial.
Nu ma pot resemna cu faptul ca unii se imbogatesc cu banul public.
Inchei citand ambasadorul unui partener strategic de azi si de manie, ambasadorul SUA la Bucuresti, care comentand aceste mici tulburari, aceste proteste, spunea: "Macar nu sunt impuscati de pe acoperisuri, ca in Siria".
Romania a avut oameni impuscati de pe acoperisuri, peste 1000 de oameni, acum 20 de ani. Acei oameni n-au murit pentru a fi comparati astazi cu Siria. Cine face confuzii geografice, cronologice sau geopolitice, are posibilitatea sa revina. Dar noi nu putem confunda motivele pentru care compatriotii nostri au fost impuscati".