Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este vorba despre daune suferite ca urmare a semnării, în 1940, a Tratatului încheiat între România și Bulgaria, care a generat strămutarea forțată a aproximativ 80.000 de cetățeni români. În 1998 a apărut prima lege care le dădea dreptul acestora la compensații pentru casele, terenurile și producțiile agricole pierdute, după care, în 2006, o altă lege a prelungit termenul pentru depunerea cererilor cu încă 18 luni. Senatorii au respins însă aproape în bloc adoptarea acestei noi legi propuse de Iusein Ibram, motivând că termenul prevăzut de legea în vigoare a fost deja împlinit.
Potrivit deputatului inițiator, prin Legea 9/1998, cetățenii români prejudiciați pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, ca urmare a aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, în 7 septembrie 1940, au dreptul la compensații, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parțial compensații ori despăgubiri pentru construcțiile și terenurile, recoltele neculese de porumb, bumbac și floarea soarelui, precum și pentru plantații de pomi fructiferi pe care le aveau în proprietate în județele Durostor și Caliacra. Aceste județe au fost cedate Bulgariei.
„Urmare a unei întâlniri din 15 iunie 1940 dintre Hitler și prim-ministrul bulgar, s-a hotărât ca Bulgaria să primească regiunea Cadrilaterului. Tratatul a fost semnat, la data de 7 septembrie, de către Alexandru Cretzianu și Henri-Georges Meitani și a fost ratificat, la data de 13 septembrie, de către mareșalul Ion Antonescu. În urma semnării acestui tratat, Guvernul de la București a întocmit o listă de bunuri imobiliare publice din Cadrilater, iar arhivele comunelor și județelor, arhivele de la tribunal și cele ale altor autorități publice, precum și planurile cadastrale au fost oferite autorităților bulgare”, precizează deputatul Iusein Ibram.
Cei care nu au reușit să găsească documentele în arhive, lipsiți de drepturile lor
Tot atunci, s-a ajuns la un scenariu conform căruia Guvernul român urma să ia în posesiunea sa și va deveni proprietarul cantităților de porumb, bumbac și floarea soarelui care aparțineau emigranților bulgari, iar Guvernul bulgar urma să ia în posesiune recoltele românilor din județele Caliacra și Durostor. „Românii și bulgarii au convenit ca, în termen de trei luni, să fie efectuat obligatoriu un schimb «între supușii români de origine etnică bulgară din județele Durostor și Caliacra». Conform datelor existente, în total, din Cadrilater au fost strămutați forțat aproximativ 80.000 de români”, se arată în expunerea de motive.
Prin Legea 9/1998, s-a luat decizia ca, în termen de 18 luni, persoanele îndreptățite la compensații, foștii proprietari sau moștenitorii acestora să depună cereri însoțite de acte doveditoare la comisia județeană sau a municipiului București. Iar ulterior, prin Legea 348/2006, acest termen a fost prelungit tot cu 18 luni de la intrarea în vigoare a noului act normativ. „În momentul de față, cetățenii care nu au reușit să obțină de la Arhivele Naționale fila Cazului de familie potrivit Recensământului general al României din 1941 – Secțiunea «Recensământul refugiaților, expulzaților, evacuaților, repatriaților și dăunaților de pe urma ocupării unora dintre teritoriile naționale de către puteri străine» sunt lipsiți de posibilitatea de a beneficia de acest drept al lor”, subliniază parlamentarul.
Discriminarea ar fi trebuit eliminată
Astfel, potrivit proiectului de lege depus în Parlament, deputatul de la Grupul Minorităților Naționale propune eliminarea acestei discriminări și aplicarea unui tratament echivalent. Mai exact, introduce eliminarea obligației ca în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a legii persoanele îndreptățite la compensații să depună cererile doveditoare la comisiile respective. „Considerăm că pentru intrarea în posesie a drepturilor stabilite prin lege nu trebuie să se impună limite de timp, cu atât mai mult cu cât este necesară obținerea unor documente aflate în diferite arhive”, mai susține Iusein Ibram.
Raport negativ și vot masiv împotrivă, în Camera superioară
Legea în cauză a primit aviz negativ atât din partea Consiliului Legislativ, cât și din partea Comisiei pentru Românii de Pretutindeni. Singura instituție care a avizat favorabil proiectul a fost Consiliul Economic și Social. Iar Comisia raportoare a Senatului, cea Juridică, a înaintat plenului un raport de respingere, motivând că „la momentul avizării propunerii legislative, termenul de 18 luni prevăzut de legea în vigoare se împlinise deja”, astfel încât „ipoteza juridică din textul de lege era deja epuizată”. „Adoptarea propunerii legislative în forma prezentată echivalează cu o repunere în termen pentru persoanele îndreptățite la compensații (…), care vor avea dreptul de a depune în acest sens cereri de compensații, însoțite de acte doveditoare. (…) Dispoziția de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuie să intervină înainte de expirarea termenului și să indice, când este cazul, un nou termen”, arată comisia raportoare, care, la data de 15 noiembrie, a întocmit raportul de respingere.
În urmă cu fix o săptămână, pe 21 noiembrie 2022, proiectul de lege împreună cu raportul de respingere au ajuns la vot, în plenul Senatului. Din cei 114 senatori prezenți, 103 au votat pentru adoptarea raportului de respingere. Singurii care au votat împotriva raportului și pentru adoptarea proiectului de lege au fost 11 senatori AUR și Diana Șoșoacă.
În forma respinsă, legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Comisiile pentru Administrație și Juridică au termen să redacteze raportul final până în data de 12 decembrie.
