Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
POLITIC
Mai sunt aproape trei luni pana la alegerile din noiembrie, iar noile legi electorale nu sunt gata.
Mai sunt aproape trei luni pana la scrutinul din noiembrie, iar noile legi privind alegerea Camerei si Senatului, respectiv a presedintelui Romaniei nu sunt gata. Ele se afla inca in stadiu de proiecte, urmand sa fie dezbatute in plen saptamana viitoare.
CAMELIA IONESCU
Ele fusesera trecute initial pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare de luni si marti, insa s-a renuntat la dezbaterea lor, deoarece erau alte proiecte de lege urgente. Asa ca s-a decis amanarea lor pentru 1 septembrie, dar se pare ca decizia nu a fost de bun augur.
Deputatii nu au reusit miercuri sa voteze decat trei articole din cele 118 ale legii, dezbaterile fiind suspendate pana saptamana viitoare din lipsa de cvorum.
In varianta aprobata de Senat, legea stabilea ca pot depune candidaturi organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Parlament, precum si alte organizatii ale cetatenilor apartinand minoritatilor nationale legal constituite, care prezinta la BEC o lista de membri.
Potrivit textului aprobat de senatori, pentru acestea din urma, numarul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numarul total al cetatenilor care la ultimul recensamant s-au declarat ca apartinand minoritatii respective.
La sugestia presedintelui Dorneanu, viceliderul grupului UDMR Marton Arpad a invocat lipsa de cvorum si a solicitat sa se faca apelul nominal al deputatilor, cerere acceptata de Dorneanu. Dupa incheierea apelului nominal, Valer Dorneanu a decis suspendarea dezbaterilor la proiectul de lege privind alegerile generale, constatand ca in sala erau prea putini deputati pentru a dezbate o lege atat de importanta. Decizia a generat insa proteste si vociferari din partea parlamentarilor opozitiei, care au aratat ca Regulamentul nu prevede obligativitatea cvorumului la votul pe articole.
RESTRICTII. Desi nu a apucat sa intre in dezbatere, si prevederea care da posibilitatea presedintelui in functie al tarii sa candideze pentru Parlament a starnit protestele PNL si PD, care au amenintat ca nu o vor vota si ca o vor contesta la Curtea Constitutionala.
Proiectul legii electorale prevede: "Presedintele Romaniei in functie la data alegerii Camerei Deputatilor si Senatului poate candida ca independent pe listele unui partid politic, alianta politica sau alianta electorala pentru obtinerea unui mandat de deputat sau senator, daca se afla in ultimele 3 luni ale mandatului". Amendamentul apartine deputatilor PSD, iar singurul beneficiar al prevederii este Ion Iliescu, deoarece noua Constitutie a marit mandatul prezidential la 5 ani, cel al Parlamentului ramanand la 4 ani. In acest fel, alegerile prezidentiale se decaleaza de cele parlamentare.
In textul aprobat de Senat, proiectul de lege continea un amendament cu privire la candidatura sefului statului pe liste de partid, dar forma textului lasa o portita prin care si urmatorii presedinti ar fi putut sa lase Cotroceniul pentru Parlament. "Presedintele Romaniei in functie poate candida ca independent pe listele unui partid politic, pentru obtinerea unui mandat de deputat sau de senator. In cazul in care este ales senator sau deputat, presedintele Romaniei este obligat ca, pana la data validarii, sa opteze intre calitatea de parlamentar si cea de presedinte", propusesera senatorii. Camera Deputatilor este insa, conform noii Constitutii, camera decizionala.
CAMPANIA ELECTORALA
Noul act normativ pastreaza perioada de campanie electorala de 30 de zile inainte de data desfasurarii alegerilor. De asemenea, se prevede ca in timpul campaniei candidatilor trebuie sa li se asigure, in mod nediscriminatoriu, spatii corespunzatoare pentru a se intalni cu alegatorii. Proiectul de lege se ocupa si de asigurarea vizibilitatii mediatice a candidatilor, in acest sens stipuland ca in cadrul campaniei electorale, accesul la serviciile de programe audiovizuale, publice si private fiind garantat si gratuit. Proiectul le interzice candidatilor de la alegerile parlamentare sa apara la televiziuni sau in presa scrisa cu o zi inainte de vot.
ACTE NECESARE LA VOT
Modalitatea de vot pentru alegerile din toamna este o exceptie de la prevederile proiectului, in sensul ca cetatenii vor putea vota pe baza buletinului sau cartii de identitate, sau pe baza pasaportului deoarece cartile de alegator nu au fost distribuite tuturor cetatenilor cu drept de vot. Astfel, romanul va vota si pentru Parlament si presedinte cum a votat la alegerile locale: fara cartea de alegator. Proiectul prevede obligativitatea votului pe baza cartii de alegator incepand cu anul 2008.
PEDEPSE
Violarea secretului votului se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la trei ani, prevede proiectul de lege. Continuarea propagandei electorale, inclusiv in presa, la posturile de radio si televiziune, dupa incheierea campaniei electorale, precum si sfatuirea, in ziua votarii, a alegatorilor, in presa, la posturile de radio sau tv, dar si in perimetrul sectiilor de votare se pedepsesc cu amenda intre 7 si 10 milioane de lei. Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase in scopul determinarii alegatorului de a vota sau a nu vota intr-un anumit fel, precum si primirea acestora de catre alegator in acelasi scop se pedepsesc cu inchisoare de la sase luni la cinci ani.
AFISAJ
Noul proiect de lege ii obliga pe primari ca pana la inceperea campaniei electorale sa stabileasca locurile pentru afisaj electoral si sa tina cont de numarul formatiunilor politice care vor fi implicate in lupta electorala. Proiectul recomanda ca locurile speciale pentru afisele electorale sa se afle in piete, pe strazi si in alte locuri publice frecventate de cetateni, dar fara sa stanjeneasca circulatia sau alte activitati. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral in spatiul destinat. Pozele candidatilor trebuie sa aiba o lungime de 50 cm si o latime de 30 cm.
FRAUDA ELECTORALA
Comisia electorala a luat masuri pentru a impiedica un eventual abuz de plangeri dupa alegeri, care sa acuze fraudarea alegerilor. Un nou amendament admis la proiectul de lege defineste frauda electorala, prin care se intelege "orice actiune ilegala care are loc inaintea, in timpul sau dupa incheierea votarii ori in timpul numararii voturilor si incheierii proceselor verbale si care are ca rezultat denaturarea vointei alegatorilor si crearea de avantaje concretizate prin voturi si mandate in plus pentru un anumit partid, alianta politica, alianta electorala sau candidat independent".
