Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Camera Deputaților a adoptat, ieri, aceste două legi, în varianta scrisă de Guvern, cu toate că, la Senat, la finalul lunii trecute, acestea au fost modificate prin mai multe amendamente. Acest lucru a fost posibil pentru că, în urmă cu două zile, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a primit „mandat” să elimine toate modificările operate de către Senatul României, în bloc. Lucru considerat de specialiștii în Drept ca fiind neprocedural, anticonstituțional și în afara oricăror regulamente. Această operațiune a reușit să reintroducă Serviciul Român de Informații în dosarele penale, fapt interzis, prin două decizii, de către Curtea Constituțională, și să reglementeze o formă a infracțiunii de abuz în serviciu care a fost desființată de CCR prin nu mai puțin de patru decizii. Cu o viteză de invidiat, cele două legi au trecut, ieri, de votul final al Camerei Deputaților. Ele vor fi contestate la CCR de către parlamentarii Opoziției. Mai mulți juriști au sesizat, pe de altă parte, și Avocatul Poporului, în vederea atacării la Curtea Constituțională a celor două legi adoptate.
Patru decizii ale Curții Constituționale (405/2015, 392/2017, 518/2017 și 650/2018) obligă Parlamentul României să pună în acord articolul din Codul penal cu privire la incriminarea infracțiunii de abuz în serviciu cu prevederile Constituției, în sensul că norma trebuie să vizeze încălcarea unei legi, să instituie un prag valoric sau o intensitate a vătămării drepturilor unei persoane fizice sau juridice. De asemenea, există două decizii ale Curții Constituționale (51/2016 și 55/2020) care resping orice reglementare în Codul de procedură penală care să permită folosirea ca mijloace de probă în dosarele penale a înregistrărilor realizate de SRI, dacă acestea nu privesc infracțiuni de siguranță națională sau infracțiuni care periclitează sănătatea, integritatea corporală sau viața unei persoane. Prin PNRR, România s-a angajat să pună în acord întreaga legislație penală și procesual penală cu aceste decizii ale Curții Constituționale, acestea reprezentând jaloane obligatorii de îndeplinit.
Guvernul Ciucă, prin ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și-a asumat respectarea acestui jalon din PNRR, motivând necesitatea transpunerii deciziilor CCR în proiectele de lege transmise Parlamentului, pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Sunt peste 50 de decizii ale CCR, în ultimii 8 ani, prin care au fost declarate neconstituționale numeroase articole din cele două coduri, abuzul în serviciu și implicarea SRI în dosarele penale fiind doar două dintre ele. Numai că, ce să vezi, în forma transmisă de Guvern Parlamentului, nu s-a instituit nici prag valoric, nici intensitatea vătămării, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu, dar au fost și reintroduse în dosarele penale serviciile de informații, prin modificările propuse la Codul de procedură penală.
„Omisiunea” lui Predoiu, cu privire la SRI, reparată la Senat
Citește pe Antena3.ro
Aceasta este, pe scurt, istoria celor mai recente proiecte inițiate de Executiv și care au trecut, ieri, pe repede înainte, de votul decizional al Camerei Deputaților.
Reamintim că, prin Decizia CCR 51/2016, au fost scoase serviciile secrete din dosarele penale, fiind primul pas al dinamitării binomului SRI-DNA, instaurat pe vremea lui Traian Băsescu. Apoi, prin Decizia CCR 55/2020, Curtea a declarat neconstituțională sintagma „orice alte înregistrări pot constituit mijloace de probă, dacă nu sunt interzise de lege”, prevăzută în alineatul al treilea al articolului 139 din Codul de procedură penală. Judecătorii scriu, în motivare, că prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări (ale SRI), fără a crea cadrul adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate ale Constituției. Curtea a admis, atunci, excepția de neconstituționalitate ridicată, „constatând că dispozițiile art. 139 alienat 3, teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care NU privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale autorizate potrivit Legii 51/1991 (adică legea securității naționale, după care funcționează SRI – n.red.)”.
Legalitatea înregistrărilor trebuia stabilită de un judecător
La Senat, care a fost prima cameră sesizată, proiectul de lege transmis de Guvern nu aducea nicio modificare articolului declarat neconstituțional de către CCR, ceea ce înseamnă, mai direct, că inițiatorul a reintrodus, tacit, SRI în dosarele penale. Forma finală a articolului 139, alineat 3, conținea în continuare sintagma „orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă, dacă nu sunt interzise de lege”.
În Comisia Juridică, comisie raportoare, mai mulți parlamentari de la PNL, PSD și UDMR au introdus amendamente, admise, menite să repare „omisiunea” Guvernului. Astfel, a apărut un articol 139 indice 1, conform căruia înregistrările SRI, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal doar dacă sunt îndeplinite, cumulativ, două condiții. Adică, „dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale, a unei infracțiuni contra persoanei sau a oricărei infracțiuni prin care s-a pus în pericol ori a fost afectată sănătatea, integritatea corporală sau viața unei persoane” și „dacă au fost respectate prevederile legale care reglementează obținerea acestor înregistrări”.
De asemenea, amendamentele admise la Senat introduceau mecanismul de verificare și de contestare a legalității realizării acestor înregistrări, legalitate care se verifica de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Operațiunea „Buretele”, la Comisia Juridică a Camerei Deputaților
Din acest punct, în Parlament au avut loc evenimente demne de filmele SF. Legea, cu aceste amendamente, a trecut de votul Senatului în data de 29 martie 2023. Forma adoptată de Senat a ajuns la Camera Deputaților, care a fost forul decizional, în data de 3 aprilie 2023. În 4 aprilie, a ajuns pe masa Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, care a avut termen de redactare a raportului final tot în 4 aprilie 2023, legea fiind transmisă Plenului, pentru vot final, ieri, 5 aprilie 2023. Ce s-a întâmplat la Comisia Juridică? Președintele comisiei, deputata PSD Laura Vicol (FOTO), a suspendat lucrările, invocând faptul că a fost chemată la Coaliție. Când s-a întors, a redeschis ședința, anunțându-și colegii că trebuie anulate toate amendamentele aduse legii Codului de procedură penală adoptate, prin vot, de Plenul Senatului, deoarece legea trebuie să intre la votul final al Camerei Deputaților exact în forma redactată de Guvernul României, fără nicio altă modificare.
Zis și făcut. În doar trei minute, cu majoritate de voturi, s-au eliminat din corpul legii analizate toate modificările votate de Senat, inclusiv articolul 139 indice 1, cel care, prin amendamentele admise în prima cameră sesizată, repara „omisiunile” lui Cătălin Predoiu cu privire la implicarea SRI în dosarele penale. Acest mod de acțiune este unul fără precedent, întrucât camera decizională analizează strict forma legii transmise de către prima cameră sesizată, neputând decide anularea unui vot al acesteia. Eventual, puteau fi examinate, articol cu articol, prevederile acestei forme votate de Senat și, la fiecare, introduse de către grupurile parlamentare amendamente pe rând. Nu s-a întâmplat așa, ci, pur și simplu, printr-un singur amendament, s-a decis și votat eliminarea oricărei reglementări a Senatului care exceda textului de lege în forma transmisă de către Guvern.
Cu SRI reintrodus în anchetele penale, legea a ajuns, ieri, la vot final, unde a trecut cu 168 de voturi „pentru”, 75 de voturi „împotrivă” și 20 de abțineri.
Abuzul în serviciu, de la prag de 250.000 de lei și afectarea gravă a prejudiciatului, la prag de zero lei și fără nicio altă exigență
Aceeași soartă a avut-o proiectul de lege privind modificarea Codului penal. În acest caz, cel mai „fierbinte” subiect era acela al articolului 297, referitor la incriminarea infracțiunii de abuz în serviciu. În forma proiectului de lege transmisă de Guvern în Parlament, a fost reglementată doar cerința din deciziile CCR cu privire la condiția ca fapta funcționarului public incriminată să încalce o lege sau un alt act cu putere de lege. În schimb, ignorând total argumentațiile deciziilor Curții Constituționale, inițiatorul nu a introdus un prag valoric și nici o intensitate a vătămării drepturilor persoanelor fizice sau juridice, necesare ca norma de incriminare penală a infracțiunii de abuz în serviciu să poată opera.
Ca și în cazul Codului de procedură penală, și aici a intervenit Comisia Juridică a Senatului, introducând, printr-un amendament, un prag valoric de 250.000 de lei și o intensitate a vătămării, în sensul că afectarea drepturilor și libertăților trebuie să fie una gravă. Pragul de 250.000 de lei a fost justificat de faptul că, într-o decizie anterioară a CCR, a fost analizată o altă propunere ca acest prag să fie stabilit la valoarea unui salariu minim pe economie, prag considerat de judecători ca fiind unul derizoriu.
191 de deputați au votat fără să „transpire”
După ce legea a trecut în această formă de Senat, a izbucnit, în plan politic, un scandal, alimentat, în special de cei de la USR, ceea ce a determinat Coaliția să facă pași înapoi. A fost adusă în discuție modificarea acestui prag, în Camera Deputaților, la suma de 9.000 de lei. Însă deznodământul este unul halucinant. La Comisia Juridică, tot pe data de 4 aprilie, a fost anulat cu totul acest prag, rămânând forma inițiată de Guvern, care nu respectă aproape deloc deciziile CCR cu privire la acest subiect.
În aceeași manieră, proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal a ajuns, ieri, la vot final, fiind adoptat cu 191 de voturi „pentru”, 66 de voturi „împotrivă” și 12 abțineri.
Legile vor ajunge, din nou, pe masa judecătorilor constituționali
Grupurile parlamentare ale AUR, USR și ale neafiliaților au precizat că vor ataca la Curtea Constituțională ambele proiecte de lege adoptate, ieri, de Camera Deputaților, în maniera inedită arătată mai sus. Însă nu doar parlamentarii contestă aceste legi la CCR.
Avocata Elena Radu, prin Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a inițiat o petiție, pentru a solicita Avocatului Poporului să sesizeze, la rândul său, aceste două legi la Curtea Constituțională. Conform unui comunicat, avocat Elena Radu arată că, în 4 aprilie 2024, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a votat eliminarea tuturor amendamentelor introduse de Senat și a aprobat forma inițială propusă de Guvern, doar 3 minute. Analizând strict legea de modificare a Codului penal, în această informare se arată că „încalcă toate cele statuate de CCR în considerentele celor trei decizii, pentru că textele din legea penală prin care sunt reglementate infracțiunile de abuz în serviciu și de neglijență în serviciu ar deveni constituționale”.
Fostul judecător Toni Neacșu: Niște iresponsabili!
Fostul judecător și ex-membru al CSM, avocatul Adrian Toni Neacșu, este chiar și mai dur cu acțiunea din Legislativ. Într-o postare pe contul său de socializare, Neacșu susține că „Parlamentul României cade în ridicol și devine un pericol pentru democrație”.
„Ceea ce s-a întâmplat în Comisia Juridică Camerei Deputaților cu proiectele legilor penale este fără precedent, este haos neconstituțional și procedural. Este iresponsabilitate. Răzgândirile în grup ale deputaților Coalitiei, la un simplu telefon al șefilor lor de partid, cu încălcarea tuturor regulamentelor interne și ale bunului simt, arată că independența parlamentară este o ficțiune și că reprezentarea noastră a cetățenilor este o minciună. Evident, întreaga procedură e neconstituțională, iar CCR, și să nu vrea, tot va trebui sa constate asta”, a conchis fostul judecător.
