Liberalii s-au asociat şI ei cererilor ONG-urilor, propunând în Comisia de administraţie o serie de amendamente asupra legii de modificare a Ordonanţei 155/2001. Propunerile PNL au fost susţinute marţI în Comisie de deputatul PNL Alina Gorghiu. Liberalii vor şI ei renunţarea la eutanasiere, avansând soluţia sterilizării şI reîntoarcerii câinilor pe străzi. Eutanasierea ar trebui aplicată doar animalelor bolnave sau agresive, spun reprezentanţii PNL. Pe de altă parte, varianta PDL este aceea a adunării câinilor comunitari în adăposturi, a sterilizării şI, apoi, a eutanasierii, dacă în termen de 30 de zile animalele nu sunt revendicate sau adoptate.
Deputatul PNL Cristian Adomniţei spune însă că aceasta este “o afacere de partid” cu Protan, firma de
incinerare a animalelor moarte. “PDL are nevoie de câini morţI ca să facă rost de bani. Este o afacere
cu Protan, care percepe de la administraţiile locale 0,5 euro per kg de animal pentru ardere, media
fiind stabilită la 29,5 kg pentru fiecare câine, ceea ce este foarte mult pentru că un câine comunitar
nu cântăreşte atât. E loc de învârteală pentru primarii PDL. Ar însemna să plătească aceşti bani pentru
incinerare, deşI plătesc şI sterilizarea anterioară a aceloraşI animale cât sunt încă în viaţă. În plus,
programul de vizite la adăposturile de animale, pentru recuperarea sau adoptarea lor în cele 30
de zile de graţie, este restrictiv: de la ora 11 la ora 13. Nici un om cu serviciu nu se poate duce la
aceste ore să adopte un animal”, a susţinut Adomniţei.
Organizaţiile neguvernamentale pentru protecţia animalelor au încercat să-i convingă pe deputaţii din Comisia de administraţiede să renunţe la ideea eutanasierii câinilor vagabonzi.
Deputaţii au reluat discuţia asupra proiectului de lege care lasă la latitudinea autorităţilor locale rezolvarea problemei câinilor fără stăpân, proiect care a fost întors din plen în urmă cu trei săptămâni. Proiectul de lege este de fapt o modificare adusă Ordonanţei 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, modificare prin care se prevede că eutanasierea este "un act de sacrificare prin procedee rapide şi nedureroase”, a câinilor bolnavi incurabil, agresivi "ori care nu au fost revendicaţi sau adoptaţi în condiţiile şi în termenele stabilite prin prezenta
ordonanţă de urgenţă”.
La şedinţă au venit, printre alţii, reprezentanţI ai asociaţiilor "Save the dogs” şI "Vier Pfoten”, precum şi ai Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor. Reprezentanţii ONG-urilor au cerut trei lucruri: impunerea unui program unitar la nivel naţional, sterilizarea câinilor, nu eutanasierea lor, precum şI reîntoarcearea animalelor pe stradă după sterilizare.
Cu justificarea că au încredere în autorităţile locale, care cunosc mai bine situaţia din propria ogradă, deputaţii vor să le lase aleşilor locali dreptul de a lua decizia în privinţa eutanasierii sau sterilizării câinilor comunitari. În schimb, ONG-urile spun că acest lucru va favoriza "deportarea” câinor dintr-un oraş în altul."Nu putem ca în Bucureşti să îi sterilizăm, iar în Buftea să-i eutanasiem pentru că iubitorii de animale din Buftea îi vor aduce în Bucureşti ca să îi salveze”, a declarat reprezentantul "Vier Pfoten”.
În plus, soluţia adunării progresive a câinilor în adăposturi după care să se decidă soarta lor este şi ea criticată de ONG-uri. "Dacă din o mie de câini aflaţI în libertate, o sută sunt duşi pentru 30 de zile într-un adăpost, restul de 900 fată pe străzi în continuare”, a declarat actriţa Monica Davidescu, reprezentantă a "Save the dogs”, ridicând vocea şi stârnind iritarea deputaţilor.
Davidescu a susţinut "sterilizarea rapidă şi în masă” a tuturor câinilor fără valoare chinologică, indiferent dacă au sau nu stăpân. Actriţa a invocat cifrele "Vier Pfoten” al cărei reprezentant a afirmat că organizaţia poate steriliza o sută de câini zilnic cu perioadă de "spitalizare” de o zi, după care câinii se pot întoarce în locurile din care au fost adunaţi. Acesta a declarat că în Bucureşti sunt 30-40 de mii de câini vagabonzi, din care 20 de mii sunt déjà sterilizaţI şI au ajuns la jumătatea mediei de vârstă, astfel că în 3-4 ani ei vor dispărea fără să la "urmaşi”.
La discuţie a fost prezent şI prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoiaiei, care a declarat că sterilizarea masivă a câinilor este o idée bună, dar nu şI reîntoarcerea câinilor pe străzi. Ca să fie mai convingător, Atănăsoaiei a adus la şedinţa comisiei o victimă a câinilor vagabonzi, o doamnă care a fost muşcată de un câine pe stradă şi care a avut nevoie apoi de trei operaţii. "Spitalul de Urgenţă a cheltuit 50 de milioane cu spitalizarea şi operaţiile mele”, a declarat victima.
Deputaţii n-au părut prea impresionaţI de argumentele ONG-urilor, preşedintele Comisiei, Sulfina Barbu (PDL), arătându-se cam iritată de insistenţa ONG-urilor.
De alftel, Barbu a lăsat la un moment dat conducerea şedinţei unui alt coleg şi a plecat din sală.
Colegul ei de partid, Vasile Gherasim (PDL), a susţinut în continuare că autorităţile locale ştiu mai bine ce au de făcut, singurul punct de convergenţă între cele două părţi fiind acela că este nevoie de eutanasierea animalelor bolnave sau agresive.
În plus, unii deputaţI au fost de acord şi că lipsa unei unităţi a deciziei la nivelul întregii ţări va duce la "deportarea" câinilor. Cu o zi înainte, fiind discutat în comisiei acelaşi proiect de lege, deputatul PSD
Neculai Răţoi se plângea că la el acasă la Iaşi au fost aduşi câini din alte oraşe. "Parcă îi lasă pe toţi la mine la bloc. Când mă urc în maşină aleargă după mine: ham ham, ham ham. Parcă spun şi ei luaţi odată o măsură!", s-a jeluit Răţoi.
Deputaţii n-au luat însă nici o decizie, urmân ca votul asupra amendamentelor şi asupra proiectului de lege să fie dat marţea viitoare într-o şedinţă cu uşile închise.