Lovitură la Interne pentru controlul asupra PDL

Demisia forţată a lui Vasile Blaga a fost menită nu să spele imaginea şifonată a instituţiei Poliţiei, cât să rezolve pe placul lui Traian Băsescu nesfârşitul război dintre preşedinte şi "gaşca" lui politică şi aripa antiprezidenţială din PDL, condusă de renumita grupare BVB.

De un "B" şi un "V" scăpase Traian Băsescu la remaniere, când Ber­cea­nu şi Videanu au fost scoşi din Guvern. Rămăsese doar al doilea "B", Bla­ga, pentru a cărui eliminare din Pa­latul Victoria a fost nevoie chiar de intervenţia publică a lui Traian Băsescu.

După cum se ştie, gruparea Blaga-Videanu-Berceanu a intrat în conflict direct cu Traian Băsescu în mo­men­tul în care cei trei lideri foarte influenţi în interiorul partidului au blocat alegerile interne în PDL, respectiv ascensiunea politică a grupării Udrea. Băsescu dorea ca oamenii săi, de la Elena Udrea la Roberta Anastase, Gheorghe Falcă sau Raluca Turcan, plus garda "in­telectualilor" - Preda, Macovei, Voi­nescu - să fie instalaţi în fruntea partidului, din conducere urmând să fie eliminaţi vechi lideri precum Videanu sau Berceanu. Covenţia Naţională de alegeri a PDL a fost amânată iniţial din primăvară până în toamnă, iar apoi până în 2011, adversarii lui Băsescu aşteptând ca iarna grea şi criza economică să facă imposibilă victoria lui Băsescu asupra unui partid aflat în derivă la nivel de imagine şi de coeziune internă.

Însă enervarea prezidenţială s-a acutizat în momentul în care gruparea BVB a făcut front comun în jurul lui Emil Boc, apărându-l pe acesta împotriva cererii de demisie venită de la Elena Udrea în zilele în care se discuta remanierea guvernamentală. Cu alte cuvinte, Emil Boc a fost încurajat să îi ţină piept lui Traian Băsescu, Blaga, Videanu şi Berceanu garantându-i sprijinul grupurilor parlamentare şi pe cel al liderilor din teritoriu pe care ei înşişi îi controlează.

În plus, înainte de remaniere, când oamenii lui Traian Băsescu insistau să fie schimbat din funcţie Emil Boc, Sulfina Barbu fiind principala trâmbiţă a dorinţei prezidenţiale, la partid a avut loc o şedinţă nocturnă maraton, în care Vasile Blaga a recurs la ameninţări: "Să vă fe­rească Dumnezeu să încep să vorbesc şi eu, să mă apuc să spun tot ce ştiu despre voi!".

Ameninţarea lui Vasile Blaga a părut să îl ţină în funcţie la guvern după valul de remanieri, când Videanu a fost obligat să îşi dea demisia, iar Berceanu a fost demis. În partid se vorbea însă despre faptul că este "o chestiune de zile" până când îi va veni şi rândul ministrului de Interne, mai ales că acesta a avut o relaţie mai mult decât rece cu favorita preşedintelui, Elena Udrea. Conflictul dintre cei doi este vechi de câţiva ani, chiar de pe când Udrea era şefa Cancelariei prezidenţiale, şi nu s-au împăcat nici când au devenit colegi de Guvern. Ba dimpotrivă, Udrea a vânat asiduu Ministerul Dezvoltării, deţinut de Vasile Blaga, iar în momentul în care l-a obţinut, prin comasare cu Turismul, şi-a dedicat o mare parte din agendă căutării de documente compromiţătoare semnate de fostul ministru, predecesorul său.

Apoi, se pare că Elena Udrea ar fi râvnit la serviciul secret al ministerului, celebrul DGIPI (fosta UM 0215), serviciu pentru care s-au purtat lupte politice aprinse în ultimii doi ani. De aceea primul nume vehiculat pentru preluarea ministerului lui Vasile Blaga a fost cel al lui Gabriel Oprea, un om de casă al familiei Udrea-Cocoş.

În aceste condiţii, devine evident faptul că scandalul de la MAI, iscat ca urmare a mitingului de vineri al poliţiştilor, a fost de fapt un pretext pe care îl aştepta Traian Băsescu pentru a cere capul lui Vasile Blaga, "ulti­mul mohican" al gărzii vechi a Partidului Democrat rămas în guvern. Gruparea BVB, ca exponent al aripii antiprezidenţiale în PDL, cu bune conexiuni chiar în rândurile Opoziţiei, cu un control asupra serviciului secret al Internelor, putea să primească lovitura de graţie numai prin scoaterea lui Blaga de la ministerul de forţă al Guvernului.


DE LA COTROCENI VINE DEMISIA
Vasile Blaga a fost forţat să îşi pre­zinte demisia de aripa prezidenţială din PDL şi rugat să renunţe la ea de cealaltă tabără din partid. Du­mi­ni­că seară, la Palatul Victoria, în ca­drul şedinţei la care a participat Emil Boc, după ce Traian Băsescu ceruse public ca Guvernul să rezolve probleme de "indisciplină" de la Ministerul de Interne, cele mai vehemente voci împotriva lui Vasile Blaga au fost cea a Robertei Anastase şi cea a lui Gheorghe Falcă, baronul de Arad, finul lui Traian Băsescu, cel care de altfel ieri a primit portofoliul MAI pentru omul său de casă, Traian Igaş. Vasile Blaga s-a arătat dispus să îşi prezinte demisia, însă Adriean Videanu şi Ioan Oltean s-au opus, iar premierul Boc a fost neutru. Ieri de dimineaţă însă, în şedinţa coaliţiei de guvernare, partenerii de la UDMR i-au cerut lui Blaga să renunţe la demisie, la fel ca şi o parte din liderii PDL, din rândul cărora a surprins Theodor Stolojan, care a declarat public că nu vede de ce Blaga ar trebui să demisioneze. Blaga îşi scrisese deja demisia şi o depusese la cabinetul premierului, deci rugăminţile colegilor de coaliţie erau tardive. Imediat a anunţat public că demisionează şi a fost chemat la Cotroceni, împreună cu şefii armelor din MAI, la o discuţie cu Traian Băsescu. În absenţa sa, Biroul Politic al PDL s-a adunat în şedinţă, în două scopuri: tabăra pro-Blaga să ceară retragerea demisiei sale, iar tabăra adversă să desemneze un înlocuitor la minister. Înlocuitorul a fost găsit rapid, dar nu la PDL, ci la Cotroceni, în persoana senatorului Traian Igaş, propus oficial ministru de premierul Boc, la sugestia şefului sta­tului. Cristian Boureanu, desemnat ad-hoc purtător de cuvânt al partidului în momente de criză în care liderii se feresc să vorbească, a declarat franc că "soarta ministrului de Interne se decide la Cotroceni". Partidul a acceptat varianta Igaş, găsindu-se şi argumente de imagine, ca de exemplu faptul că senatorul apropiat de baronul Falcă este "tânăr şi va da bine".