Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeași parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist reducționist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent și care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de dușman afectând grav relațiile interetnice. Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunități ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare și interpretare proprie a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare și să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunități de către o parte a societății”, a spus Csoma Botond, la ședința solemnă organziată cu prilejul Zilei naționale a României..
Deputatul UDMR a mai spus că liderii politici și religioși ai românilor ardeleni știau foarte bine la momentul Unirii că „Ardealul nu era numai românesc, ci și unguresc, săsesc și evreiesc și acest lucru s-a reflectat și în textul Declarației de la Alba Iulia”.
„Mulți dintre acești lideri care contribuiseră la realizarea unirii au murit în anii 50 în temnițele comuniste, dar ne-au lăsat moștenire o declarație care ar putea să ne ghideze în viitor și să ne determine să acționăm ca un singur organism, dar ale cărui organe necesită o atenție diferențiată, specială, în vederea funcționării optime a întregii entități. În istoria continentului european putem identifica multe cazuri când unele proiecte naționale au fost în competiție cu altele. Înțelegem semnificația aparte pe care o are ziua de 1 decembrie în conștiința colectivă a poporului român, reprezentând punctul culminant al unui proiect național bine închegat. Asemenea momente de succes nu apar foarte des în viața unei națiuni. Pentru maghiarii ardeleni însă acest eveniment a reprezentat începutul unei perioade pline de nesiguranță. În secolul 21, triumful istoric ar trebui să cedeze locul cooperării într-un spirit integrator”, a mai spus deputatul.
Acesta a propus ca în cazul în care România va avea o nouă Constituție, în acest act minoritățile naționale să fie definite „ca factori constituanți ai acestui stat”.
„Celor care ne suspectează mereu de un plan ascuns, secrete ale maghiarilor din Transilvania, le transmitem că se înșeală amarnic, iar supozițiile nefondate și aceste vociferări îngreunează gândirea comună, planificarea și posibilitatea identificării unor soluții corecte. Credem că viitorul nostru este comun în această țară. Noi ne planificăm viitorul pe aceste meleaguri, nu dorim să plecăm din această țară și suntem parteneri în conceptualizarea și implementarea acelor proiecte de țară care îmbunătățesc viața de zi cu zi a cetățenilor acestui stat, indiferent de etnie și ne determină pe noi toți să nu pornim pe calea imigrației. Cred că aceasta ar fi sarcina noastră comună. Vă urez la mulți ani! Sper că vom găsi următorul pare proiect de țară pe care să îl clădim împreună”, a mai spus Csoma Botond, în timp ce era hulit din sala plenului.
Replica a venit de la ministrul Culturii, Lucain Romașcanu. El a spus că discursul lui Csoma Botond a fost „unul discordant”.
„Transilvania este istoric a românilor, unde, într-adevăr, au trăit și trăiesc și unguri și sași și evrei. Declarația de la Alba Iulia a fost și este o promisiune respectată a statului român. România este citată drept un serios exemplu de bune practici în privința tratamentului minorităților, inclusiv a celei maghiare: reprezentare în parlament, prezență în aproape toate guvernele post-decembriste, învățământ de toate gradele în limba maternă etc. etc. România și românii trebuie să fie respectați și apreciați pentru toate cele menționate! Nimeni nu ar trebui sa aibă motive sau interes să joace o carte periculoasă care a dovedit, istoric, un potențial distructiv major. La Mulți Ani, România! La Mulți Ani, românilor, de toate naționalitățile!”, a scris Lucian Romașcanu pe pagina de Facebook.
