Mihaileanu si Zambaccian. Un actor si un colectionar. Doua nume care sunt capul de afis al unor mari dosare instrumentate la Parchet. Cu toate acestea, nu au fost si nu vor fi niciodata audiati. Sunt demult in nefiinta, dar au revenit in actualitate gratie locuintelor a doi demnitari: Traian Basescu si Adrian Nastase.

O cautare rapida in portalul Google se soldeaza cu 19.800 de mentionari ale numelui Stefan Mihaileanu. Cele mai multe sunt legate de presedintele Traian Basescu si de casa pe care acesta si-a repartizat-o pe cand era primar general. O vila cu doua etaje, in centrul Capitalei, l-a facut astfel mai cunoscut pe Stefan Mihaileanu decat propria existenta. Marturisesc ca nu am stiut sa raspund la intrebarea prompta a unui coleg: "Cine a fost Mihaileanu asta?". Mai mult, nici Primaria Sectorului 2, cea in parohia careia se afla strada cu pricina, nu a stiut din prima al cui nume il poarta strada. Cu sprijinul acesteia insa, am aflat: dintre cei doi Mihaileanu Stefan, unul actor si dramaturg contemporan cu I.L. Caragiale si unul lider PNT in perioada Maniu, primul este "nasul" strazii in care isi are adresa de buletin seful statului. Autor dramatic si actor, Mihaileanu a trait intre anii 1821 si 1909. A absolvit Scoala Societatilor Filarmonice, a fost actor in trupa C. Caragiale, la Bucuresti si Craiova. A scris si jucat in vodeviluri, drame si tragedii.

IUBIT DE CARAGIALE. "Actor cu ifose", il numeau cronicarii de teatru ai vremii pe Stefan Mihaileanu. Piesa care il va face insa cunoscut pe Mihaileanu, pentru o fericita improvizatie este Muschetarii lui Dumas. I.L. Caragiale descrie scena in "Din carnetul unui vechi sufleur": "Odata juca Stefan Mihaileanu pe Olliwer Cromwell in Muschetarii lui Dumas si Solomonescu, pe un ofiter de garda in tabara. Ofiterul intra grabit in cortul protectorului si striga: «Gen’rale! Gen’rale, a sosit bastamentul». Publicul pufneste. Generalul se ridica de pe scaun indignat ca sa dea o lectie incultului: «Mizerabile! vorbeste frumos! Uiti ca te afli in fata generalului Croncovel!» Aplauze frenetice. Pana tarziu acu cativa ani, nenea Stefan, de cate ori imi povestea intamplarea, pe care o stiam destul de bine, fiindca fusesem de fata, imi zicea: «Daca nu-mi venea mie inspiratia sa improvizez vorbele alea, imi strica dobitocul toata scena!»" Daca talentul actoricesc ii este laudat de Caragiale, cel scriitoricesc este desfiintat de Mihai Eminescu.

MIHAILEANU LUI BASESCU. Numele lui Stefan Mihaileanu a fost cap de afis in presa ultimului an, dupa ce s-a descoperit ca in august 2002, pe cand era primar general, Traian Basescu si-a repartizat un apartament de 369 mp intr-o vila din Strada Stefan Mihaileanu nr. 2, pe care o si cumpara in februarie 2003. Locuinta, cumparata cu 19.301 de dolari, valoreaza astazi peste 300.000 de euro. Parchetul a decis la sfarsitul anului trecut neinceperea urmaririi penale in acest caz, dupa ce Elena Udrea, avocatul lui Basescu, a depus la Parchet un act aditional la contract, intocmit la doi ani de la incheierea contractului de cumparare.

In dosar, Basescu era acuzat de fals si uz de fals in legatura cu achizitionarea apartamentului din Mihaileanu in care a fost mai intai chirias. Contractul de vanzare-cumparare, incheiat intre Administratia Fondului Imobiliar (AFI) si Traian Basescu la 4 februarie 2003, stabileste ca vanzarea locuintei se face in baza Legii 112. Procurorii au sustinut ca este vorba de o greseala a AFI si ca vanzarea s-a facut de fapt in baza Legii 10. Aceasta lege a fost invocata insa pentru a combate o prevedere-cheie din Legea 112. Potrivit articolului 9 al acestei legi, chiriasul are drept de preemptiune la cumpararea casei nationalizate, cu o conditie insa: sa nu detina o alta locuinta sau sa nu fi detinut una si sa fi instrainat-o dupa 1 ianuarie 1990. Traian Basescu a detinut insa o proprietate personala, vila din Baneasa, cumparata la 21 octombrie 2002, cand era deja chirias in Mihaileanu, si donata la 12 noiembrie 2002 fiicei sale Ioana.

Nastase, ca si colectionarul

BLOCUL LUI NASTASE. Scandalul a avut ca punct de plecare terenul achizitionat in Strada Zambaccian

Al treilea om in stat, presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, a ajuns sa dea socoteala in Justitie pentru una dintre casele sale, cea din Strada Muzeul Zambaccian. Strada Muzeul Zambaccian, unde isi are locuinta Adrian Nastase, este legata de numele unui reputat critic si colectionar de arta, de origine armeana, Krikor Zambaccian (1889-1962). El a locuit in cladirea care adaposteste astazi muzeul si este recunoscut pentru colectia sa impresionanta de picturi. In 1947, Zambaccian a donat statului colectia pe care o detinea (205 picturi, 38 de sculpturi si 8 piese de mobilier), inclusiv locuinta, deschizand astfel portile Muzeului Zambaccian. Krikor Zambaccian s-a nascut la Constanta, dupa cum povesteste chiar el in "Insemnarile unui amator de arta", volum publicat de Editura Liternet. Scoala a facut-o n orasul natal, apoi a trait fascinatia Bucurestiului, cand a ajuns in Capitala sa isi continue studiile. Cicerone Cioroianu povesteste despre Zambaccian: "Prietenii ii spuneau acestui armean viguros «Zambacu». Avea ceva solid in el, in miscari si in felul lui de a fi. Tot echilibrat si prudent, dar nu mai putin tenace si viguros, s-a dovedit in afaceri si in marea lui pasiune pentru arta. A strans incet, rabduriu, fara excese, ce i-a placut mai mult. Si cat i-a putut permite punga. Cu toate ca punga lui a fost generoasa cand a fost vorba de achizitii. N-a fost dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei, asa cum s-ar putea banui. Fabrica lui de covoare de la Balotesti a alimentat cu fonduri pasiunea devenita patima de a aduna obiecte de arta. In primul rand, era impatimit de pictura. A cultivat prietenii, a incurajat tinere talente (Tonitza si Lucian Grigorescu ii datoreaza enorm din succesul de mai tarziu si chiar de azi), a sprijinit pictori care, desigur, aveau cota lor, dar el, Zambacu, le-a ridicat nu doar moralul, ci si valoarea de piata a lucrarilor. Ii placea sa-si admire lucrarile intrate in posesia lui si sa vorbeasca despre ele". Coincidenta face ca si Nastase sa aiba aceeasi pasiune de a colectiona obiecte de arta.

INCEPUTUL. Scandalul "Zambaccian" a inceput in luna august 2004, cand Alianta PNL-PD a sesizat fostul PNA, solicitand cercetarea legaturii dintre achizitionarea de Nastase a unui teren al fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru si sustinerea pe care acesta a primit-o de la Nastase in timp ce era cercetat penal, in 1997. In acea sesizare, semnata de Mona Musca, Nastase era acuzat ca a cumparat in 1998 un teren de 700 de metri patrati in Strada Zambaccian la un pret de 11.000 de dolari, "de 25 de ori mai mic decat pretul real, de piata, al terenului". "Terenul a ajuns la Nastase dupa ce Bivolaru l-a vandut in 1996 soacrei sale, Elena Sotec. Dupa doi ani, el a fost cumparat, in timp ce Bivolaru era cercetat penal, de Athena Marianthi Teodoru, care l-a vandut cabinetului de avocatura «Adrian Nastase»."

DE LA CAPAT. Sesizarea s-a transformat in dosar penal, dar investigatiile nu au durat mult. In septembrie 2004, PNA a decis sa inchida dosarul, stabilind ca tranzactia cu terenul din Zambaccian a fost legala. Verdictul a fost valabil doar un an, pentru ca, la 4 noiembrie 2005, DNA - fostul PNA - a decis sa redeschida dosarul. In luna ianuarie a acestui an, cercetarile au fost extinse si asupra mostenirii de 1 milion de euro pe care familia Nastase ar fi primit-o de la matusa Tamara. La 7 februarie, procurorii anticoruptie l-au pus sub acuzare pentru luare de mita in dosarul Zambaccian, alaturi de alte cinci persoane. Ulterior, pe lista celor urmariti penal au aparut doua nume grele: Dana Nastase si secretarul general al PSD, Miron Mitrea.