Mesajul lui Băsescu către maghiari în 2010, copy/paste după mesajul din 2009

Fie departamentul de comunicare de la Cotroceni stă prost la capitolul inspiraţie când este vorba de ziua maghiarilor, fie preşedintele Băsescu ţine cu tot dinadinsul să le repete în fiecare an acelaşi mesaj etnicilor maghiari.

Altfel nu se poate explica faptul că şi în anul 2010, exact ca şi în anul 2009, de 15 martie, preşedintele Traian Băsescu a ţinut să le spună aceleaşi cuvinte etnicilor maghiari : să fie mândri de calitatea lor de cetăţeni români.

Asemănările nu se opresc însă aici. Comparând cele două comunicate de presă, cel din 14 martie 2009, respectiv cel de azi, prin care Traian Băsescu s-a adresat etnicilor maghiari, constatăm că varianta 2010 este doar un copy paste de pe varianta 2009.

Pe ici, pe colo, în mesajul de anul acesta, se găsesc câteva  "îmbunătăţiri" care fac referiri la nevoia de modernizare a statului reflectată în rezultatele referendumului din 2009, la prevederile Tratatului de la Lisabona în privinţa drepturilor minorităţilor sau la prezenţa maghiarilor în acest an în Guvern, văzută ca o garanţie a normalităţii relaţiilor interetnice.

---

MESAJUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
cu ocazia zilei de 15 martie
(Bucureşti, 14 martie 2009)
Ziua de 15 martie este sărbătorită de etnicii maghiari, inclusiv în România, ca ziua de sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni. Evenimentele evocate sunt legate de revoluţia paşoptistă din Ungaria, parte integrantă a valului revoluţionar care a cuprins Europa în anii 1848-1849. Atunci aspiraţiile maghiarilor, ale românilor, şi ale altor naţiuni europene, au fost legate de valorile modernizării şi emancipării naţionale. Deviza revoluţiei era "libertate, egalitate, fraternitate", iar scopurile urmărite au fost desfiinţarea iobăgiei, libertatea presei, abolirea cenzurii, suportarea egală de către cetăţeni a obligaţiilor publice. Revoluţia, începută pe 15 martie 1848, a întrunit un larg consens în societatea vremii şi a fost susţinută de cele mai luminate personalităţi ale epocii, uneori chiar cu preţul vieţii, cum a făcut-o poetul Petofi Sandor.

Dragi concetăţeni maghiari,
Înţeleg sentimentul de mândrie care vă cuprinde în această zi şi sunt alături de dumneavoastră în momentele de sărbătoare. Maghiarii au dat dovadă în decursul istoriei că sunt un popor iubitor de libertate. Au dovedit-o şi în anul 1956 când s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste. Au dat Europei şi întregii lumi oameni cu performanţe deosebite în viaţa ştiinţifică, culturală sau sportivă. Înţeleg mândria dumneavoastră de a fi maghiar şi cred că acest sentiment de mândrie are motive întemeiate.

În acelaşi timp, cred că trebuie să fiţi mândri şi de calitatea dumneavoastră de cetăţeni români. România este patria comună a tuturor cetăţenilor ei, indiferent de originile acestora. Dacă în perioada dictaturii comuniste drepturile omului, între care şi drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, au fost nesocotite, în ultimii 20 de ani s-au făcut paşi ireversibili în construcţia unei societăţi democratice şi pluraliste, unde drepturile minorităţilor sunt garantate chiar în Constituţie.

În contextul actual, în care România şsi Ungaria fac parte din aceeaşi mare familie europeană, cu scopuri comune de modernizare şi bunăstare, asumarea acestei duble identităţi şi mândrii, de a fi maghiar şi cetăţean român, a devenit mai uşoară şi mai naturală decât a fost vreodată în istorie.

Doresc maghiarilor din România, cu ocazia sărbătoririi zilei de 15 martie, fericire şi bunăstare alături de toţi ceilalţi cetăţeni români.

---

MESAJUL
preşedintelui României, Traian Băsescu,
transmis cu ocazia zilei de 15 Martie
(15 martie 2010)
Ziua de 15 martie este comemorată ca ziua de sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni, aşa cum Ziua Naţională a României este un moment emoţionant pentru fiecare român, indiferent pe ce meridian al globului s-ar afla. Evenimentele evocate reprezintă atât revoluţia paşoptistă din Ungaria, parte integrantă a valului revoluţionar care a cuprins Europa în anii 1848-1849, cât chiar mai mult decât atât, şi anume aspiraţiile maghiarilor, ale românilor şi celorlalte naţiuni europene, legate de valorile modernizării şi emancipării naţionale. Scopurile urmărite au fost desfiinţarea iobăgiei, libertatea presei, abolirea cenzurii, suportarea în mod egal de către toţi cetăţenii a îndatoririlor publice. Deşi revoluţia a fost înăbuşită în toată Europa, idealurile revoluţiei au ieşit victorioase în timp, voinţa populară neputând fi înfrântă nici măcar prin puterea armelor. Revoluţia, începută pe 15 martie 1848, a întrunit un larg consens în societatea vremii şi a fost susţinută de cele mai luminate personalităţi ale epocii, uneori chiar cu preţul vieţii, cum a făcut-o poetul Petőfi Sándor. Şi astăzi, ideea de modernizare a statului rămâne dorinţa majorităţii cetăţenilor, aşa cum reiese şi din rezultatul referendumului din noiembrie 2009, iar voinţa poporului, aşa cum ne demonstrează exemplul revoluţiei paşoptiste este de neînfrânt.

Dragi concetăţeni maghiari,
Înţeleg şi respect sentimentul de mândrie care vă cuprinde în această zi deosebită şi sunt alături de dumneavoastră. Maghiarii au dovedit în decursul istoriei că sunt un popor care a luptat pentru libertate. Au dovedit-o şi în anul 1956 când s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste, dând o direcţie în acest sens în zona Centrală şi de Est a Europei, dar şi în decembrie 1989, când au participat la răsturnarea dictaturii comuniste din România.

În acelaşi timp, cred că trebuie să fiţi mândri şi de calitatea dumneavoastră de cetăţeni români. România este patria comună a tuturor cetăţenilor ei, indiferent de originile acestora. Dacă în perioada dictaturii comuniste drepturile omului, între care şi drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, au fost nesocotite, în ultimii 20 de ani s-au făcut paşi ireversibili în construcţia unei societăţi democratice şi pluraliste, unde drepturile minorităţilor sunt garantate chiar prin Constituţie şi mai nou prin Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene care se întemeiează inclusiv pe respectarea drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Prezenţa reprezentanţilor maghiarilor în Parlamentul României, în administraţiile locale şi chiar în Guvern, reprezintă garanţia că relaţiile interetnice din România vor continua în aceeaşi sferă a normalităţii.

În contextul actual, în care România şi Ungaria fac parte din aceeaşi mare familie europeană, cu scopuri comune de modernizare şi bunăstare a statului, asumarea acestei triple identităţi şi mândrii, de a fi maghiar şi cetăţean român, dar şi european totodată, a devenit mai uşoară şi mai naturală decât a fost vreodată în istorie. Toate acestea sunt necesare pentru o reală consolidare a democraţiei atât în România cât şi în Ungaria, pentru a şterge toate urmele vechiului regim puternic centralizat comunist.

În încheiere, le transmit tuturor maghiarilor din România, cu ocazia sărbătoririi zilei de 15 martie, fericire şi bunăstare, şi să aibă încredere într-un viitor european mai bun, alături de toţi ceilalţi cetăţeni români.