Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Șantajul făcut de Traian Băsescu, în anul 2009, la adresa Opoziției de atunci, amenințând-o cu dizolvarea Parlamentului, în cazul în care Emil Boc, demis prin moțiune de cenzură, nu este reinstalat la Palatul Victoria, poate fi reiterat, în 2021, de Klaus Iohannis. De data aceasta, șantajul nu va viza Opoziția, ci partidele din recent destrămatul arc guvernamental. Florin Cîțu are șanse minime, aproape inexistente de a rămâne în funcție, după votul la moțiunea de cenzură de marți, 5 octombrie. Însă Cîțu are toate șansele să fie din nou desemnat de Iohannis să formeze noul guvern. Asta, după ce un candidat „tampon” pică la votul de învestitură. Calculul făcut este unul cinic și se bazează pe rezultatele ultimelor sondaje de opinie, realizate chiar luna aceasta, care arată că USR-PLUS ar obține cel mult 14 procente, dacă ar avea loc alegeri parlamentare, în timp ce PNL ar obține maximum 20 de procente. O variantă de a scurta acest calendar ar fi aceea ca Florin Cîțu să demisioneze înainte de votul moțiunii, putând fi, astfel, renominalizat de președinte, fără să mai fie nevoie de un candidat de sacrificiu. Iar a treia variantă prin care Klaus Iohannis l-ar putea menține, cu forța, pe Cîțu la Palatul Victoria ar fi decretarea stării de urgență, în timpul căreia Parlamentul nu poate fi dizolvat, iar Guvernul, chiar și demis prin moțiune, ar rămâne interimar până la epuizarea stării de urgență.
Jocul politic pe care îl încearcă, în aceste puține zile rămase până la votul moțiunii de cenzură, Partidul Național Liberal, pentru menținerea la Palatul Victoria a premierului Florin Cîțu este o reiterare a unui plan care, în urmă cu 11 ani, i-a reușit fostului președinte al României, Traian Băsescu.
În 1 octombrie 2009, în plină precampanie electorală aferentă alegerilor prezidențiale de la acel moment, alianța PSD și PC a părăsit Guvernul Boc, format alături de PDL după alegerile parlamentare din decembrie 2008. Ieșirea „stângii” de la guvernare a avut loc după remanierea ministrului de atunci al Internelor, Dan Nica.
Emil Boc și-a asumat imediat un guvern interimar, așa cum pare că intenționează, astăzi, și Florin Cîțu, al cărui susținător este Emil Boc, însă, la data de 13 octombrie 2009, Parlamentul României a adoptat moțiunea de cenzură, Cabinetul fiind demis cu 254 de voturi „pentru” și 176 „împotrivă”. Boc a rămas premier interimar.
Traian Băsescu a făcut consultări de ochii lumii cu partidele politice, iar, în 14 octombrie 2009, a anunțat că îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. Acesta a avut la dispozișie zece zile pentru a încropi o majoritate parlamentară și pentru a obține votul de învestitură. Vot pe care nu l-a obținut, propunerea lui Băsescu fiind picată, în Parlament. La data de 6 noiembrie, în plină campanie electorală prezidențială, Traian Băsescu îl desemnează drept candidat pe primarul în funcție, la acel moment, al Sectorului 3, Liviu Negoiță, de la PDL. Acesta își depune, însă, mandatul, la finalul celor zece zile în care trebuia să se prezinte pentru vot, în Parlament. După consumarea alegerilor prezidențiale, când Băsescu a obținut, așa cum a obținut, al doilea mandat la Palatul Cotroceni, l-a desemnat să formeze guvernul pe… Emil Boc. Sub amenințarea că, dacă senatorii și deputații nu-l votează, dizolvă Parlamentul și declanșează alegerile anticipate. Parlamentul l-a reinstalat pe Boc în funcție.
Citește pe Antena3.ro
Plan identic, dar cu scop vizat în sens invers
Schema pare să fi fost îmbrățișată și de succesorul lui Băsescu la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis, care, după ce a fost reales, în toamna anului 2019, în funcție, a gândit un plan similar, dar cu un scop urmărit exact pe contrasens. Respectiv, președintele dorea neapărat declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.
În acest sens, pe 5 februarie 2020, Parlamentul României demite, prin moțiune de cenzură, Guvernul condus de Ludovic Orban, cu 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”. Moțiunea a fost adoptată după ce Executivul și-a asumat răspunderea pe proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. A doua zi, pe data de 6 februarie, Klaus Iohannis s-a consultat, așa cum a făcut-o și Băsescu, sumar cu partidele politice, iar, la finalul zilei, a anunțat că-l desemnează candidat la funcția de prim-ministru pe… Ludovic Orban. Nouă zile mai târziu, acesta din urmă își depune mandatul, iar procedura de consultare a partidelor este reluată. Pentru ca noua nominalizare să fie Florin Cîțu, cel care ocupa, în guvernul demis, funcția de ministru al Finanțelor.
Deși fosta Opoziție, formată din PSD, ALDE și Pro România, care deținea o majoritate confortabilă în Parlament, anunța că Florin Cîțu nu va primi votul, acesta din urmă a jucat rolul candidatului de sacrificiu până în ziua votării, pe 12 martie 2020. Când candidatul a fugit din Parlament, depunându-și mandatul. Noua nominalizare a lui Iohannis a fost… Ludovic Orban, al cărui Guvern, identic cu cel demis, a fost învestit în funcție de către Parlament.
De ce nu poate renunța președintele la premierul său
Acest obicei total împotriva spiritului Constituției pare să fie planul pe care Klaus Iohannis îl are și în legătură cu actuala criză politică. Anume, dacă Florin Cîțu este demis prin moțiune de cenzură, să-l renominalizeze tot pe Florin Cîțu. De altfel, președintele s-a „întrebuințat”, încălcându-și atribuțiile constituționale, pentru a-l impune pe Florin Cîțu drept președinte al Partidului Național Liberal, la congresul din 25 septembrie, organizat la Romexpo, cu 5.000 de delegați, într-un spațiu închis, la o rată de infectare la nivelul Capitalei de peste 3 la mie, unde șeful statului a participat în calitate de invitat și unde a ținut un discurs de susținere pentru alegerea lui Cîțu.
Este greu de crezut, având în vedere modul în care Klaus Iohannis a acționat în cele două mandate, ca președintele să accepte o înfrângere, iar de data aceasta, înfrângerea ar însemna ca Florin Cîțu să nu mai conducă Guvernul. Mai mult, chiar la respectivul congres, Iohannis a subliniat că Florin Cîțu nu are motive să demisioneze și că nu există motive pentru care să fie demis.
Pe de altă parte, președintele înțelege că nu mai poate avea un guvern al său, împreună cu cei de la USR-PLUS, având în vedere motivele concrete care au condus la apariția acestei crize guvernamentale. Motive legate de numirea procurorilor de rang înalt și de fondurile pentru administrațiile locale.
Alegerile anticipate, aproape imposibil de declanșat. Dar teza poate fi folosită ca instrument de presiune
Klaus Iohannis are, însă, un impediment în redesemnarea lui Florin Cîțu ca și candidat de premier, imediat după demiterea sa de către Parlament. Este vorba despre Decizia Curții Constituționale nr. 85, din 24 februarie 2020, în care judecătorii au constatat că desemnarea lui Ludovic Orban ca premier, după ce a fost demis prin moțiune de cenzură, „apare ca un act de voință unilateral, expresie a voinței exclusive a Președintelui României, care se poziționează astfel în afara logicii raporturilor constituționale de separație și echilibru al puterilor în stat și a efectelor pe care această logică le atașează actului desemnării candidatului la funcția de prim-ministru”. „În realizarea atribuției prevăzute de art.103 alin. (1) din Constituție, Președintele României va proceda la o nouă desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru. Această desemnare trebuie să respecte atât litera, cât și spiritul Constituției, precum și obligația de comportament constituțional loial”, arătau judecătorii.
Potrivit motivării acestei decizii, un premier demis nu poate fi propus imediat după demitere, deoarece se presupune că există o majoritate parlamentară care nu-i mai poate acorda votul de încredere. Astfel, președintele are nevoie de un candidat „tampon”. Votul moțiunii are loc marți, 5 octombrie, iar, în cazul adoptării ei, președintele trebuie să desemneze un candidat de prim-ministru care, în termen de zece zile, trebuie să prezinte Parlamentului lista Guvernului și programul de guvernare, cel mai devreme, pe 17 octombrie poate să se întâmple acest lucru. Candidatul va avea rol de „iepure”, întrucât este puțin probabil să treacă de votul Parlmentului. USR-PLUS, care a declarat că vrea să revină la guvernare, dar făr Cîțu premier, se va lovi de o rezoluție adoptată de PNL, conform căreia, dacă USR-PLUS nu-și retrage moțiunea de cenzură, inițiată împreună cu AUR, sau dacă participă la votul pentru dărâmarea guvernului liberal, PNL nu va mai face alianță de guvernare cu USR-PLUS.
Sondaje dezastruoase pentru PNL. Dar și mai crunte pentru USR-PLUS
Iar, de aici, se intră într-un scenariu al cărui rezultat este extrem de dificil de anticipat. În cazul în care nici premierul „tampon” nu primește vorul de învestitură, președintele, în urma consultărilor cu partidele parlamentare, urmează să desemneze un nou candidat. Iar planul lui Iohannis ar fi acea de a-l renominaliza pe Florin Cîțu. Calculul prezidențial este simplu, anume că, în afara PSD și a AUR, niciun alt partid nu-și dorește declanșarea alegerilor anticipate.
Anul trecut, când însuși Iohannis își dorea dizolvarea Parlamentului, sondajele de opinie erau net favorabile PNL. În 3 februarie 2020, un sondaj IMAS dădea PNL la un scor de 47,4 la sută, iar USR, împreună cu PLUS, aveau 16,2 la sută. PSD se afla pe locul al doilea, dar cu 20,06 procente, în timp ce AUR nici măcar nu apărea în aceste măsurători. Însă, potrivit unui sondaj de opinie realizat de CURS, în perioada 14 – 21 septembrie 2021, PSD are un scor de 37 la sută, iar AUR, unul de 14 la sută. Împreună, actuala opoziție ar aduna 51% din voturi. PNL ar lua maximum 20 la sută, USR-PLUS 13%, iar UDMR 5%. Împreună, actuala Coaliție destrămată ar aduna cel mult 38 de procente.
Președintele ar putea juca, pentru un șantaj la adresa USR-PLUS, exact cartea dizolvării Parlamentului și a declanșării acelegilor anticipate, dacă nu sunt de acord să cedeze și să-l accepte, în continuare, pe Cîțu premier. Mai ales că Legea Fundamentală îi lasă o portiță procedurală lui Iohannis să se miște în acest sens. Potrivit articolului 89 din Constituție, „după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele POATE să dizolve Parlamentul”, însă „dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
Ce cărți are în mânecă șeful din Modrogan
Florin Cîțu mai poate juca, la rândul său, o carte. Cea a demisiei din funcție, care să fie înregistrată chiar luni, înaintea zilei votului moțiunii de cenzură. Acest lucru ar permite președintelui să-l renominalizeze în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, fără a intra sub incidența deciziei Curții Constituționale la care am făcut referire mai sus. Acest lucru înseamnă, însă, că, pe perioada interimatului Guvernului, Cîțu nu ar mai putea asigura și interimatul funcției de șef al Executivului.
Pe holurile Guvernului mai este aruncat, ca zvon, un al treilea scenariu. Anume că, având în vedere creșterea alarmantă a ratei de infectare cu Sars-Cov-2, președintele României ar putea decreta starea de urgență. Cel puțin pentru 30 de zile. Decretul, însă, trebuie confirmat, prin vot, de către Parlamentul României. O respingere a stării de urgență poate fi, însă, exploatată politic de Klaus Iohannis, pentru a da vina pe PSD, AUR și USR-PLUS că se opun luării unor măsuri sanitare imperios necesare în plin val 4 al pandemiei.
Răzbunarea lui Ludovic Orban pentru PNL
Calendarul moțiunii de cenzură merge înainte. Ieri, textul moțiunii a fost citit, de la tribuna Plenului reunit, de către deputatul PSD Alfred Simonis. Iar acuzațiile aduse Guvernului fac referire și la activitatea la Palatul Victoria a miniștrilor USR-PLUS. De aceea, progresiștii au refuzat să participe la citirea moțiunii, însă au reiterat că toți cei 80 de senatori și deputați ai acestei formațiuni politice vor vota, marți, demiterea Guvernului. Liderul deputaților USR-PLUS, Ionuț Moșteanu, a declarat, ieri, că decizia de a vota moțiunea este definitivă, indiferent de rezultatul congresului, care are loc la finalul acestei săpătmâni, și indiferent dacă partidul va fi condus, de săptămâna viitoare, de Dan Barna sau de Dacian Cioloș. Calculele făcute de PSD împreună cu AUR și USR-PLUS arată că, marți, moțiunea va trece cu peste 280 de voturi.
Surpriza zilei de ieri, însă, vine de la Ludovic Orban. Acesta a prezidat, în calitate de încă președinte al Camerei Deputaților, ședința Plenului reunit în care a fost citită moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu. Mai mult, la închiderea ședinței, Ludovic Orban a ținut să precizeze că va prezida și ședința de marți, când această moțiune va fi supusă la vot. Asta, în ciuda faptului că PNL a adoptat o altă rezoluție conform căreia membrii de partid, care sunt și parlamentari, care participă sau contribuie în orice fel la dărâmarea guvernului liberal prin moțiune de cenzură, riscă excluderea din partid.
