Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a efectuat luni, 28 mai 2018, o vizită de lucru la Helsinki, care a inclus întrevederi cu Sampo Terho, ministrul pentru Afaceri Europene, Cultură şi Sport, şi cu Kare Yrjö Halonen, secretar de stat pentru Afaceri Europene în Cabinetul Prim-Ministrului Finlandei, informează un comunicat remis AGERPRES.
În cadrul consultărilor, cele doua părţi au reiterat angajamentul pentru consolidarea dialogului şi cooperării în domeniul afacerilor europene, în contextul preluării succesive a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, în primul semestru, respectiv Finlanda, în a doua jumătate a anului 2019.
Oficialii au evidenţiat totodată obiectivul comun al celor două viitoare Preşedinţii de a contribui la promovarea unei agende europene bazate pe unitatea şi coeziunea proiectului european.
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene a trecut în revista principalele dimensiuni ale agendei de lucru a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, inclusiv contribuţia naţională la programul comun de lucru al Trio-ului România-Finlanda-Croaţia, precum şi evoluţia procesului de pregătire la nivel intern.
"Având în vedere necesitatea unei abordări coerente şi integrate, am urmărit ca priorităţile României pentru Preşedinţia Consiliul Uniunii Europene să fie cunoscute de partenerii finlandezi alături de care lucram la realizarea Programului comun al Trio-ului. Din discuţiile purtate a reieşit că împărtăşim viziunea unei Uniuni Europene consolidate, mai flexibilă, mai coezivă şi pragmatică în acţiunile sale, dar în primul rând mai apropiată de cetăţenii săi', a declarat Victor Negrescu.
Ministrul delegat a exprimat totodată disponibilitatea autorităţilor române de a menţine un dialog susţinut cu oficialii finlandezi, atât la nivel tehnic, cât şi politic, pe o serie de dosare aflate în prezent pe agenda europeană, fiind discutate, cu precădere, aspecte legate de procesul de reflecţie privind viitorul proiectului comunitar, consolidarea spaţiului Schengen şi a securităţii interne a Uniunii Europene, respectiv negocierile pe tema Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.
"În exercitarea mandatului sau, România va urmări asigurarea unei Preşedinţii eficiente, iar dialogul permanent cu partenerii finlandezi ne permite sa identificăm modalităţile practice prin care atitudinea noastră constructivă sa genereze continuitate pentru proiectele lansate de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene', a subliniat Victor Negrescu.
România va asuma, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotaţie între statele membre ale Uniunii Europene la fiecare şase luni. În timpul exercitării Preşedinţiei, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituţii europene, în special Comisia Europeana şi Parlamentul European, lucrând de asemenea în strânsa coordonare cu Preşedintele Consiliului European în cadrul procesului decizional.
Preşedinţia rotativă asigura gestionarea curentă a agendei europene şi prezidarea formaţiunilor sectoriale ale Consiliului la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial şi tehnic), cu excepţia Consiliului Afaceri Externe. Preşedinţia trebuie sa acţioneze ca un mediator imparţial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile sa conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.
Statele membre care deţin Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene lucrează în grupuri de câte trei, denumite 'Trio-uri'. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul sau program, mai detaliat, pentru cele şase luni de mandat. Trio-ul de Preşedinţii România-Finlanda-Croaţia prezintă, faţă de alte Trio-uri, specificul de a se întinde pe perioada a doua cicluri legislative, urmând a colabora pentru stabilirea obiectivelor pe termen lung şi pregătirea unei agende comune pentru intervalul 1 ianuarie 2019 - 30 iunie 2020.