Ministrul Dorel Bodog, plagiatorul care a fost plagiat

Ministrul Sănătății, Florian Dorel Bodog, şi-ar fi plagiat teza de doctorat în Științe Economice, susţinută în anul 2008 la Universitatea de Vest din Timișoara. Două dintre cărţile din care a copiat sunt semnate de apropiaţii minis­trului – un consilier personal şi o colegă conferenţiar universitar la Oradea. Bodog neagă acuzaţiile şi susţine că operele sale au fost, de fapt, cele plagiate.

Jurnalista Emilia Şercan susţine că ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a plagiat 147 dintre cele 232 de pagini ale tezei sale de doctorat în Științe Econo­mice, intitulată „Managementul și marketingul unităților sani­tare”. Lucrarea a fost susţinută în urmă cu nouă ani la Univer­sitatea de Vest din Timişoara. „Florian Bodog a plagiat masiv în teza de doctorat, lucru la care mă aşteptam când am început să-i caut lucrarea, acum zece luni. Omul nu s-a încurcat cu munţi de cărți, articole, referate de pe internet şi diverse surse, cum au făcut alții, care s-au străduit să mascheze faptul că au plagiat. Bodog a copiat din trei cărti mari şi late. Două dintre ele sunt scrise de o colegă şi subordonată de la Facultatea de Medicină din Oradea (Lucia Daina – n.r.) şi de un consilier personal al său, de la Ministerul Sănătăţii (Petru Armean – n.r.)”, a explicat Emilia Şercan după ce a analizat doctoratul lui Bodog.

Lucia Daina este conferenţiar universitar la Facultatea de Medicină și Farmacie a Univer­sității din Oradea, unde ministrul este prodecan. Bodog era decanul facultăţii când Lucia Daina a devenit conferenţiar. Femeia este în prezent director medical la Spitalul Județean de Urgență din Oradea, pe care Bodog l-a condus ca manager. Petru Armean este profesor universitar, decanul Facultății de Moașe și Asistență Medicală de la Universitatea de Medicină (UMF) „Carol Davila” din București. Armean a fost secretar de stat în Ministerul Sănătății și este consilierul personal al lui Florian Bodog. În 2013, Armean a fost membru în comisia de abilitare care i-a acordat lui Bodog dreptul de a coordona doctorate. Ministrul a coordonat doctorate în medicină până în vara lui 2016, atunci când CNATDCU i-a retras această calitate întrucât nu înde­plinea criteriile pentru abilitare (avea doar două articole științi­fice publicate în calitate de prim-autor).

A întors-o ca la Ploieşti

„Nici nu știu cum să reacți­onez. Nu am văzut teza dân-sului, nu știu cum a lucrat. O să mă gândesc să văd dacă e ceva de făcut”, a reacţionat Lucia Daina, într-o primă fază, pentru site-ul pressone. Ulterior, aceasta şi-a schimbat atitudinea şi a transmis o precizare conform căreia nu ministrul Bodog ar fi cel care a plagiat-o, ci ea însăşi ar fi plagiat din operele minis­trului. Potrivit Biroului de Presă al Ministerului Sănătăţii, „origi­nalitatea” tezei de doctorat îi aparţine integral lui Florian Bodog. „Așa-numitele suprapu­neri între teza realizată de domnul Florian Bodog și frag­mentele din manualele care au drept autor principal pe doamna dr. Lucia Daina sunt, în fapt, o preluare a infor­mațiilor care, în fapt, aparțin în întregime dom-nului Florian Bodog în cali­tate de autor al acestora. Domnul Florian Bodog și-a dat acceptul ca materialele sale de cercetare academică să fie folosite ca note de curs pentru studenți în manu­alul semnat de doamna dr. Lucia Daina, ca autor principal", a reaacţionat ministerul condus de Bodog. Emilia Şercan susţine că reacţia Luciei Daina este rezultatul unei încercări de muşamalizare a scandalului, la presiunile ministrului academi­cian. „Ieri am aflat că după ce l-am căutat încă de vineri, l-am sunat şi i-am dat sms întrebân­du-l despre plagiat, Florian Bodog s-a urcat în avion şi s-a dus val-vârtej la Oradea ca să « rezolve » problema. A reuşit să o strângă cu uşa astfel încât femeia a scris o foaie în care spune că ea a plagiat «operele» nescrise ale lui Bodog. Haluci­nant, efectiv halucinant. Cam asta se întâmplă când ai o funcţie de putere şi faci ce vrei cu viaţa unui om”, a scris jurna­lista pe pagina personală de Facebook.

Doctoratul în Ştiinţe Economice este al doilea titlu științific de doctor pe care îl deține ministrul Florian Bodog, primul fiind cel în Științe Medicale, obţinut în anul 2001 la Universitatea din Oradea.

Citește pe Antena3.ro

Cum a funcționat rețeaua uriașă și sofisticată construită pe Tik Tok pentru Călin Georgescu, pe model Stoianoglo

Negoiță a recunoscut că a copiat

Nouă absolvenţi ai Şcolii Doctorale din Cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI, au renunţat, anul trecut, la titlurile de doctor, însă acestra nu pot fi retrase decât după analizarea lucrărilor şi constatarea plagiatelor. Printre cei care au făcut cereri de renunţare la titlul de doctor se numără actualul premier Mihai Tudose, fostul ministru de Interne Radu Stroe, fostul ministru al Apărării Mihai Stănişoară, fostul procuror general al României Bogdan Licu, fostul edil Neculai Onţanu, nepoata lui Gabriel Oprea, Loredana Radu şi fosta secretară a acestuia, Adela Loredana Popescu.

Un caz mai puţin obişnuit este cel al edilului PSD din Sectorul 3, Robert Negoiţă. Anul trecut, Comisia de Etică a Academiei de Poliţie a decis că poiticianul şi-a plagiat lucrarea de doctorat, intitulată „Criza econo­mico-financiară şi impactul acesteia asupra echilibrului social”. „Singurul lucru pe care îl regret este acela de a mă fi lăsat tentat, în trecut, de această «modă» a titlurilor academice. Este un episod pe care mi-l asum şi din care am învăţat o lecţie importantă: singurele realizări notabile sunt cele construite pe o bază sănătoasă”, a reacţionat Negoiţă după ce a rămas fără titlul academic. Social-democratul a terminat liceul la 31 de ani. Apoi, în doar 6 ani, era deja înscris la şcoala de doctorat a Academiei de Poliţie. Între timp, terminase Facultatea de Drept şi Facultatea de Economie a turismului la două universităţi private.

O modă în politica românească

Doctoratele plagiate au devenit o tradiţie pentru politicienii români. Cel mai cunoscut caz este cel al fostului premier Victor Ponta. În iulie 2016, CNATDCU a decis că fostul lider PSD a plagiat în teza sa de doctorat, intitulată „Curtea Penală Inter­naţională” şi obţinută în vara anului 2003, sub îndrumarea fostului premier Adrian Năstase. În urma acestui verdict, fostul ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, a semnat un ordin de retragere a titlului de doctor în drept în cazul lui Victor Ponta. În februarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neînte­meiată cererea prin care Ponta solicita anularea ordinului de ministru care l-a deposedat de prestigiul academic. Suspiciuni de plagiat au planat şi asupra Laurei Codruţa Kovesi. În decembrie 2016, Consiliul General al CNATDCU a decis ca şefa DNA să rămână cu titlul de doctor în drept, în ciuda faptului că aceasta a plagiat 4% din conţi­nutul lucrării sale. În septembrie 2016, ministrul Mircea Dumitru i-a retras titlul de doctor în drept şi fostului vicepremier Gabriel Oprea. Diploma de doctor l-a ajutat pe fostul lider UNPR să fie profesor şi îndrumător de doctorate la Academia Naţio­nală de Informaţii a SRI, postură din care a coordonat 21 de teze de doctorat.