MOMENTE ISTORICE / Neagu Djuvara, la vot de 70 de ani

Forţat în vremea lui Carol al II-lea să pună ştampila pe cei care trebuiau să iasă în­vingători, Neagu Djuvara va merge şi la 30 noiembrie la vot, pentru a recupera zecile de ani de alegeri falsificate în comunism.

A votat pentru prima dată în urmă cu fix 70 de ani, în scârbă, după cum îşi amin­teşte, la un scrutin de ochii lumii, organizat în timpul regimului lui Carol al II-lea. "Spre sfârşitul anului 1938, Carol al II-lea a făcut un parlament de gen fascist. Teoretic alegerile au fost libere, dar practic toată lumea ştia că trebuie să voteze pentru partidul regelui", povesteşte istoricul Neagu Djuvara. Deşi în acea perioadă era simpatizant legionar, aşa cum recunoaşte, s-a dus la vot, pentru că "dacă nu te duceai cu buletinul tău să votezi erai considerat inamic al regimului".

Istoricul spune că nu era un fan al regelui, deoarece "avea păcate mari din punct de vedere al onestităţii". "Era înconjurat de o bandă de profitori, care, de altfel, erau floare la ureche faţă de cei de astăzi", punctează Djuvara, explicând că şi după 1989 a fost dezamăgit de ce a regăsit în ţară. "Am mers de fiecare dată la vot, chiar şi la 20 mai 1990. Am avut o impresie detestabilă, pentru că îmi dădeam seama că opinia publică era cu totul debusolată".

IGNORANŢI ŞI LUPTE DE STRADĂ
La primele alegeri libere din România, după căderea regimului comunist, Neagu Djuvara a mers prin ţară cu un deputat francez, venit în calitate de observator. "Oamenii, abia ieşiţi din comunism, ha­bar nu aveau pe ce lume trăiesc. Acum s-au mai deşteptat pe jumătate, dar mulţi din ei continuă să fie ignoranţi. Mai ales la sate, votează cum spune primarul, cum spune popa."

Moravurile balcanice din ţara noastră l-au şocat pe Neagu Djuvara şi în tinereţe. "Înainte de 1938 eram student în străinătate, iar bărbaţii votau abia la 21 de ani, vârstă pe care am împlinit-o în 1937. O singură dată însă îmi aduc aminte că eram la Sinaia şi mă şocaseră nişte moravuri balcanice, bătăi ale partidului cutare împotriva altui partid." Actele de violenţă din acea vreme duceau la răniri ale partizanilor partidelor, dar au existat şi cazuri de simpatizanţi politici ucişi în lupte preelectorale. "Nu existau violenţe la o scară foarte mare, dar suficient pentru a modifica echilibrul alegerilor."

Dacă "lupte" electorale şi suspiciuni de fraudare a alegerilor existau în România încă din perioada interbelică, Djuvara nu îşi aminteşte de parlamentari cântăreţi sau actori. El crede însă că se poate naşte o clasă politică din oameni simpli, nu neapărat şcoliţi pentru a conduce o ţară. "Francezii, după al doilea
război mondial, au înfiinţat celebra lor Şcoală Naţională de Administraţie. În momentul de faţă, majoritatea oamenilor politici de la ei au trecut prin acea şcoală. Eu sunt pentru un parlament al tuturor meseriilor. În America, de pildă, unul dintre cei mai buni preşedinţi a fost un actor – Ronald Reagan, iar Schwarzenegger este guvernator pentru a doua oară".  

UNINOMINALUL, UN SISTEM BUN
Între cele două războaie mondiale, oamenii care nu se prezentau la vot erau sancţionaţi contravenţional. Acum există absenteism, dar nu se mai dau amenzi. "În Europa, mai exact, din ce ştiu eu, în Belgia te obligă să votezi.
Cred că este o formulă sănătoasă, în sensul că la vot trebuie să meargă şi oamenii moderaţi", precizează Djuvara, care spune că nu a fost amendat niciodată pentru absenţa de la urne.

"Dacă vrei să ai un Parlament moderat este bine să îi sileşti pe oamenii cumsecade, molâi, care sunt ispitiţi să stea acasă, să meargă să voteze, pentru că ei nu vor vota cu partide extremiste", explică istoricul de ce este
nevoie de voturile poporului.  

Chiar dacă este de părere că noul tip de vot introdus din această toamnă – uninominalul – nu a avut suficient timp pentru a fi cunoscut de alegători, Neagu Djuvara crede că este un sistem bun. "Opinia publică trebuie să aibă timp să-i cunoască pe cei care candidează.

Aşa nu va funcţiona prea bine şi, în spate, tot puterea şi banii vor conta, iar oamenii vor vota în continuare partidul." Cu toate acestea, el spune că va merge la vot la 30 noiembrie.

"Este aberant să nu votezi gândindu-te că în fond tot o să iasă cine trebuie. Agravezi situaţia dacă nu mergi la vot."

De origine aromână

"M-am născut la trei zile după intrarea Ro­mâ­niei în primul război mondial", se prezintă istoricul Neagu Djuvara, care s-a născut la 18 august 1916, la Bucureşti, într-o familie de origine aromână. Tatăl său, Marcel Djuvara, a murit căpitan de Geniu în Armata română, iar mama sa, Tinca Grădişteanu, aparţinea ultimei generaţii dintr-un neam de mari boieri munteni. Neagu Djuvara şi-a făcut studiile la Paris, licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis de Antonescu curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944. În 1961 pleacă în Africa, în Republica Niger, unde a stat 23 de ani, în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine. S-a întors în ţară după Revoluţia din 1989.

Drept de vot pentru femei din 1946

● Prin Legea electorală din 1864 s-au pus bazele alegerilor moderne în România. Din 1895 până la finele primului război mondial, Partidul Liberal şi Partidul Conservator au asigurat alternanţa la guvernare, metoda fiind cunoscută sub denumirea de "rotativa guvernamentală", după cum notează Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). ● În România, abia după primul război mondial, respectiv la alegerile din noiembrie 1919, s-au utilizat, în compania electorală, mijloace moderne de propagandă, respectiv semnul electoral, autovehicule cu pancarte. ●Alegerile din 1937 au fost ultimele alegeri libere din perioada interbelică, dar fără nici o importanţă, pentru că, la scurt timp de la scrutin, regele Carol al II-lea a instaurat dictatura. ● În 1946, când miza era să se aleagă între partidele istorice şi comunişti, au fost primele alegeri falsificate. Tot în 1946, prin Legea electorală, s-a dat drept de vot femeilor.