Astăzi, se depune, mâine se citește, iar joi se votează. PSD ia în calcul fie ieșirea de la guvernare, înainte de vot, fie blocarea cu toate forțele a acestui demers. Moțiunea poate trece numai dacă 18 parlamentari ai puterii trădează. Fie prin demisie, fie prin demitere, dărâmarea Guvernului echivalează cu ruperea Coaliției, în condițiile în care, până duminica viitoare, alianțele electorale trebuie înregistrate la BEC. Iar candidaturile pentru Palatul Cotroceni se pot depune până pe data de 15 mai.
Evenimentele care se petrec, în această perioadă, la nivel mondial, găsesc Bucureștiul într-un interimat prelungit, care riscă să se extindă la nivel general. Din data de 12 februarie, avem un președinte demisionar, înlocuit cu un președinte interimar la Palatul Cotroceni. Odată instalat ca președinte interimar la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan s-a suspendat atât din funcția de senator, cât și din cea de președinte al Senatului României. Ca atare, în locul său, în cea de-a doua funcție în stat, a venit Mircea Abrudean, care este un președinte interimar al Senatului.
Cu primele două funcții în stat deținute provizoriu, în Parlament se pregătește decapitarea celei de-a treia instituții fundamentale a statului – Guvernul. Opoziția vrea să răstoarne Cabinetul Ciolacu. Surse politice au precizat că este deja bătut în cuie calendarul moțiunii de cenzură inițiate de AUR, împreună cu cei de la SOS România și cu cei de la Partidul Oamenilor Tineri. Astfel, astăzi, 17 februarie 2025, această moțiune urmează să fie înregistrată la Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, împreună cu lista de semnături și cu textul acuzațiilor aduse Executivului. Mâine, pe 18 februarie 2025, ar urma ca textul moțiunii de cenzură să fie citit în Plenul reunit al Parlamentului, iar joi, 20 februarie 2025, ar urma să aibă loc dezbaterea moțiunii și votul propriu-zis.
Două curente în PSD. Unul vrea retragerea de la guvernare, celălalt, rămânerea pe poziții
În acest moment, AUR, SOS România și POT au strâns 125 de semnături pentru inițierea moțiunii intitulate „Premierul NORDIS trebuie să plece!”. Moțiunea poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al senatorilor și deputaților, adică de 216 senatori și deputați. Ca să treacă moțiunea, însă, este nevoie de jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor, adică 233 de voturi.
Fără voturile celor de la USR, opoziția suveranistă are, în acest moment, 156 de voturi din 233. Împreună cu voturile USR, suversaniștii ar avea 215 voturi, din cele 233 necesare, adică cu 18 voturi mai puțin.
Surse politice susțin că în interiorul PSD există două tabere antagonice care iau în calcul două scenarii de lucru pentru această moțiune de cenzură. Primul scenariu ar viza retragerea PSD de la guvernare și susținerea din Parlament a unui guvern minoritar compus din PNL, USR și UDMR. Un astfel de guvern monoritar ar avea o acoperire parlamentară de 179 de senatori și deputați, incluzâmd aici și Grupul Minoritășilor naționale. Însă ruperea Coaliției de guvernare ar însemna și ruperea protocolului privind susținerea candidatului unic la prezidențiale, Crin Antonescu. Iar acest deznodământ ar duce la organizarea unor alegeri prezidențiale cu un premier interimar sau cu un premier desemnat de către un președinte interimar, alegeri în care PSD să aibă un candidat propriu, PNL de asemenea, iar UDMR să vină cu propriul candidat. Având în vedere ce s-a întâmplat în 24 noiembrie 2024, acest lucru ar echivala cu un dezastru.
Al doilea scenariu constă în rămânerea PSD la guvernare și în blocarea trecerii moțiunii de cenzură. De altfel, AUR este acuzat de către cei de la USR că trage unicul „glonț de argint” de care dispune, în acest moment, opoziția, deoarece o moțiune de cenzură poate fi depusă o singură dată pe parcursul unei sesiuni parlamentare. Iar, dacă această moțiune nu trece, Guvernul Ciolacu nu va putea fi dat jos odată cu instalarea la Palatul Cotroceni a noului președinte ales al României. Mai mult, timpul pentru o decizie care să încline balanța către unul sau către celălalt scenariu este foarte scurt.
Calendarul moțiunii îl încurcă pe cel electoral
Tot mâine, când moțiunea ar urma să fie citită în Plen, începe și calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale din data de 4, respectiv 18 mai 2025. Se constituie Biroul Electoral Central, care va fi format din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, din reprezentanții Autorității Electorale permanente și din cei ai partidelor politice.
Până pe data de 23 februarie - adică la trei zile după dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură -, alianțele politice și cele electorale trebuie să fie înregistrate la Biroul Electoral Central. Adică, așa cum este cazul Alianței PSD – PNL – UDMR, care a validat în congresele lor candidatura unică a lui Crin Antonescu, săptămâna viitoare, din 24 până în 28 februarie, urmează primele înregistrări ale candidaturilor la Președinția României, la BEC, odată cu acestea, vor avea loc și primele contestații și primele hotărâri ale Curții Constituționale cu privire la soluționarea acestor contestații.
Ultima zi de depunere a candidaturilor este data de 15 martie 2025. Teoretic, dacă se rupe Coaliția, se depășește termenul de 23 februarie pentru depunerea alianțelor electorale, iar partidele PSD, PNL și UDMR nu vor mai putea înființa alte alianțe pe care să le înregistreze la BEC. Astfel, o decizie în acest sens trebuie luată, practic, de urgență.
Trei scenarii posibile, dintre care doar unul poate salva Coaliția
Din această realitate obiectivă, se desprind, din nou, trei scenarii de lucru posibile. Primul scenariu este cel al retragerii PSD de la guvernare, până joi, 20 februarie 2020. În acest caz, Marcel Ciolacu fie va rămâne un premier interimar, până la desemnarea și validarea de către Parlament a unui alt premier, fie va preda mandatul interimar de prim-ministru unui alt membru al Cabinetului pe care îl conduce.
Al doilea scenariu este cel al căderii Guvernului prin moțiune de cenzură. Asta ar însemna că cel puțin 18 senatori și deputați de la PSD și PNL să trădeze și să voteze moțiunea de cenzură. Problema este că, dacă o vor face, acești senatori și deputați vor fi excluși imediat din partidele lor, așa cum au anunțat deja conducerile PSD și PNL. Iar, dacă vor fi excluși, cei 19 parlamentari se vor regăsi în opoziție, iar PNL, UDMR și USR nu vor mai avea majoritatea parlamentară pentru instalarea unui guvern monoritar, chiar și cu sprijinul parlamentar al celor de la PSD. În acest scenariu, campania electorală pentru alegerile prezidențiale va fi aruncată în aer, de ea profitând doar partidele suveraniste. Un guvern minoritar, chiar dacă va reuși să fie instalat, ar fi atât de fragil, încât, mai mult ca sigur, după alegerile prezidențiale, va fi dat jos imediat.
Al treilea și cel mai normal scenariu de lucru rămâne, așadar, ca Guvernul nici să nu demisioneze, nici să nu fie demis prin moțiune de cenzură. Dacă moțiunea pică în Parlament, Coaliția iese întărită din acest exercițiu și se poate relansa în forță campania electorală prezidențială a lui Crin Antonescu.


