Moţiunea PSD, la stăna Guvernului

In ultimii trei ani, PSD a depus trei moţiuni de cenzură impotriva Guvernului. Nici una nu a trecut, neinregistrăndu-se nici măcar un vot pe muchie de cuţit. Acum merge sigur pe victorie, iar celelalte partide nu-l cred.

In ultimii trei ani, PSD a depus trei moţiuni de cenzură impotriva Guvernului Tăriceanu. Cea anunţată pentru toamnă ar fi a patra. Nici una nu a trecut, neinregistrăndu-se nici măcar un vot pe muchie cuţit. Şi
atunci, ca şi acum, PSD era cel mai puternic partid din Parlament. Diferenţa acum e că PSD merge sigur pe victorie, iar celelalte partide nu-l cred. Â


PSD nu incearcă pentru prima dată să trăntească Guvernul Tăriceanu. Este a patra oară in actuala legislatură cănd social-democraţii ii arată premierului Călin Popescu Tăriceanu "sperietoarea" - moţiunea de cenzură. Prima incercare, social-democraţii au făcut-o pe vremea cănd fotoliul de preşedinte al Camerei Deputaţilor era ocupat de Adrian Năstase, la 16 iunie 2005. Atunci, pesediştii, supăraţi că premierul şi-a angajat răspunderea asupra pachetului de legi privind reforma in justiţie, au depus prima moţiune de cenzură intitulată "Dictatura şi incompetenţa Guvernului Tăriceanu impotriva Integrării Europene a Romăniei". "Atragem atenţia chiriaşilor din Palatul Victoria că Palatul Parlamentului nu poate fi confundat cu un ghişeu pentru depus «pachete», rolul Parlamentului fiind acela de a dezbate şi de a se pronunţa asupra actelor normative", arătau semnatarii moţiunii. "17 legi eterogene, care conţin multe prevederi inutile". "Cerem Guvernului să retragă acest ghiveci legislativ care nu legiferează decăt instalarea haosului sau poate dirijarea unor resurse spre clienţi şi cumetrii interne". "Căderea actualului Guvern ar fi o izbăvire", spuneau pesediştii in finalul documentului. Peste şase zile, moţiunea semnată de 133 de senatori şi deputaţi a fost dezbătută şi votată de plenul reunit al celor două Camere. PSD n-a reuşit să negocieze suficiente voturi ale colegilor de la celelalte partide, astfel incăt, la finalul a cinci ore de dezbateri presărate cu aplauze, hăhăieli şi bătăi cu palme in pupitre, moţiunea a fost respinsă prin vot secret cu bile. 186 parlamentari au votat "pentru" şi 265 "contra", nefiind intrunită majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru adoptarea moţiunii de cenzură, respectiv 235.


 A DOUA OARĂ. La 15 februarie 2006, sprijiniţi şi de peremişti, social democraţii depun a doua moţiune de cenzură, semnată de 160 de senatori şi deputaţi din cele două grupuri parlamentare, menită să-l dea jos pe Tăriceanu. Motivul supărării? Premierul işi angajase din nou răspunderea, de data aceasta pe legile privind reforma in domeniul sănătăţii. "Ceea ce ne-a prezentat Guvernul Tăriceanu nu reprezintă altceva decăt expresia cel mult a unei antireforme in domeniu, căci, in fapt, ni se propune să legitimăm prin votul nostru nimic altceva decăt crearea unor noi surse de căştiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul guvernului", acuzau iniţiatorii moţiunii intitulate " Antireforma sănătăţii". "Un act iresponsabil", "Legile săntăţii reconfimă maniera Guvernului de a trata cu dispreţ dezbaterea parlamentară. Aşa a procedat Guvernul şi anul trecut cănd şi-a angajat răspunderea pe legile justiţiei", "Pachetul legislativ reduce calitatea actului medical", "Legea Nicolăescu este o lege a celor bogaţi in dauna celor săraci", "Angajarea răspunderii pe acest pachet este un abuz de drept şi un abuz de putere", arătau parlamentarii in textul moţiunii. Supusă dezbaterii plenului la 21 februarie, moţiunea de cenzură a avut aceeaşi soartă ca şi prima, de data aceasta inregistrăndu-se un scor foarte străns. Din cele 460 de voturi valabil exprimate, 214 au fost "pentru" şi 246 "impotrivă", documentul fiind respins. Opoziţia număra 203 parlamenatri, ceea ce inseamnă că voturi pentru adoptarea moţiunii au venit şi din partea altor senatori şi deputaţi decăt cei ai PSD şi PRM. "Faceţi din Parlament un bălci", i-a taxat la finalul şedinţei premierul pe aleşii care nu conteniseră să-şi aducă jigniri reciproce in timpul dezbaterilor.


A TREIA, TOT CU GHINION. "Guvernul Tăriceanu - Fapte şi Minciuni", a fost a treia moţiune de cenzură iniţiată de PSD la aproape un an de la prima, mai exact la 20 iunie 2006. "La masa Guvernului s-au aşezat nenumărate grupuri de interese şi mulţi oameni de afaceri interesaţi prea puţin de nivelul de trai al romănilor şi mai mult de bunăstarea afacerilor personale". "Sistemul sanitar este la un pas de explozie. Farmaciile au rămas fără fonduri", "Sistemul de educaţie este foarte aproape să fie blocat de greva profesorilor săturaţi de minciuni", "Le-aţi promis pensionarilor că le recalculaţi pensiile, dar n-aţi făcut nimic", "Vă ascundeţi intr-un mod jenant după prevederi ale UE pentru a mări impozitele şi taxele pentru a crea haos in administraţie şi justiţie", ii acuzau pesediştii pe membrii cabinetului Tăriceanu. Nici de data aceasta ei nu au reuşit să-i convingă pe reprezentanţii celorlalte partide să voteze alături de ei moţiunea. "Suntem aici pentru că PSD a vrut să se afle in treabă", spunea Tăriceanu, in timp ce Mircea Geoană califica discursul premierului drept unul "de final de mandat şi de om disperat". După ce parlamentarii şi-au aruncat o serie de invective şi au făcut glume ieftine unii pe seama altora, ca de obicei, au trecut la vot. Cu 145 de voturi "pentru" şi 235 "impotrivă", moţiunea pesediştilor a fost respinsă.


A PATRA... Cu ce vin pesediştii a patra oară? Secretarul general al PSD, Titus Corlăţean a anunţat că noua moţiunea de cenzură va fi "de ordin politic" şi se va constitui intr-o "critică a guvernării de dreapta" din ultimii doi ani şi jumătate. Potrivit lui Corlăţean, printre temele abordate de moţiunea de cenzură se vor regăsi sănătatea, educaţia şi aspectele sociale, pentru că acestea inregistrează "dezechilibre majore" in urma politicilor aplicate de ultimele două guverne de dreapta. Nimic nou nici de data asta...


MOTIVAŢIE
"Moţiunea de cenzură care va fi depusă de PSD nu a fost decisă pentru a forţa nu ştiu ce negocieri sau avantaje care ar putea fi obţinute pe sub masă. Moţiunea PSD este un act al unui partid de opoziţie care ne permite să ne aşezăm foarte clar, ca alternativă, la guvernarea Alianţei, la guvernarea liberală, la guvernarea de dreapta"
Titus Corlăţean, secretarul general al PSD

Joc sigur sau campanie de imagine?

Oficial, premierul Tăriceanu a minimalizat demersul social-democraţilor. El a declarat că il interesează prea puţin zarva politică creată de PSD prin moţiunea de cenzură pe care doreşte să o iniţieze şi că prin această acţiune partidul şi Mircea Geoană "incearcă marea cu degetul". Deşi anunţase iniţial că va vota orice moţiune care să ducă la căderea lui Tăriceanu, PD nu a luat incă o decizie cu privire la votul pe care il va acorda. "Ei vănd pielea ursului din pădure. Vrem să vedem ursul, adică moţiunea, şi apoi discutăm. Deocamdată, ursul se plimbă liniştit prin Carpaţi, alături de PNL. Moţiunile se depun la Parlament şi nu se anunţă nici de la Botoşani, Bucureşti sau din altă parte", declara deunăzi liderul PD, Emil Boc.

Preşedintele PLD Theodor Stolojan a apreciat la răndul său că anunţul PSD privind iniţierea unei moţiuni de cenzură reprezintă "focuri de artificii". "Nu ştim ce vrea PSD cu această moţiune, ce s-a intămplat cu relaţiile dintre Guvern şi PSD timp de două luni. E un joc politic, nu se justifică", afirma şi vicepreşedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely. Â

Liderul PRM, C.V. Tudor, supărat pe "naivul" Geoană că nu l-a consultat inainte de a anunţa moţiunea, n-are de gănd să-i lase pe parlamentarii săi să voteze in favoarea moţiunii. Şi, in opinia lui, Geoană "este incapabil să fie premier". La răndul său, preşedintele PC, Dan Voiculescu, este de părere că moţiunea PSD, dacă va trece, "va genera haos", pentru că Traian Băsescu nu-l va propune pe Geoană premier. Conservatorii vor decide dacă vor vota moţiunea după ce vor vedea textul acesteia. "Rămăn la părerea că este un şantaj care poate fi dus pănă in momentul citirii ultimului parlamentar de pe listă in parlament. Cănd mai sunt de citit incă 10 parlamentari, incă se mai poate negocia, spunănd că cei 10 pot vota altfel. Ştim, cunoaştem marfa", a reacţionat şi preşedintele Băsescu.