NEGOCIERI / PD-L şi PNL nu s-au înţeles

Prima rundă de negocieri dintre PD-L şi PNL s-a soldat ieri cu un eşec. Cele două partide nu au reuşit să ajungă la o înţelegere, fiecare ţinând cu dinţii de postul de prim-ministru.

Doar o oră a durat întâlnirea dintre liberali şi democrat-liberali, desfăşurată acasă la PNL, la sediul din Aviatorilor, iar rezultatul a fost departe de a aduce un punct de vedere comun. De altfel, la finalul primelor negocieri formale (al căror mare absent a fost Theodor Stolojan, scuzat de Emil Boc că "nu a dorit să fie un element care să se considere o ofensă la adresa PNL"), liderii celor două partide nici măcar nu au ieşit împreună. Preşedintele liberalilor, Călin Popescu Tăriceanu, care a şi întârziat la discuţii, a ieşit primul în faţa jurnaliştilor, graba fiindu-i justificată de o vizită pe care urma să o facă în Polonia. "Într-o primă discuţie aş spune că lucrurile nu au mers foarte lin, pentru că fiecare partid are un mandat pe care în mod normal trebuie să şi-l respecte. În ceea ce priveşte PNL, a trebuit să mă refer în mod explicit la mandatul pe care l-a dat BPC şi care se articulează în jurul ideii creării unei ancore puternice pentru PNL în viitoarea guvernare, care este funcţia de prim-ministru", a spus Tăriceanu, punctând astfel că divergenţele dintre cele două partide sunt legate de postul de premier, fiecare revendicându-şi această funcţie.

CE-I MORAL. La câteva minute, liderul PD-L, Emil Boc, a anunţat şi el eşecul negocierilor, declarând că nu s-a putut ajunge la un acord în privinţa atribuirii funcţiei de prim-ministru. "A rămas un singur punct unde nu am putut cădea de acord: este vorba de primul-ministru. PD-L apreciază că are dreptul moral să pretindă funcţia de prim-ministru nu pentru că am câştigat competiţia cu PNL, ci şi cu PSD", a precizat Boc, adăugând că, în cadrul negocierilor, nu s-au avansat nume de premieri şi că s-a discutat doar care partid va da prim-ministrul. Cum Tăriceanu invocase o serie de probleme care trebuie lămurite, inclusiv aceea că PNL vrea să ştie dacă o eventuală coaliţie cu PD-L are "valabilitate limitată, până la alegerile prezidenţiale sau trece dincolo de alegerile prezidenţiale", Boc a arătat că democrat-liberalii negociază o guvernare completă, pe patru ani. "În rest, putem omogeniza absolut orice", a spus Boc, explicând astfel că PD-L este dispus să negocieze "absolut orice funcţie în Parlament", inclusiv posturile de preşedinţi ai Camerelor.

REFUZ. Dincolo de uşile închise, fiecare partid şi-a exprimat pretenţiile şi ofertele sale. Astfel, spun surse din cele două formaţiuni, citate de Mediafax, li­beralii le-au cerut democrat-libe­ralilor funcţia de prim-ministru în schimbul susţinerii necondiţio­nate a lui Traian Băsescu ca şi candidat comun al PNL şi PD-L la prezidenţialele din 2009. Liderii PD-L au refuzat însă. "Le-am spus libe­ralilor că nu se pune problema. Nu negociem susţinere pentru Băsescu", afirmă surse democrat-liberale. În schimb, liderii PD-L le-au spus liberalilor că îşi pot alege preşedinţia unei Camere a Parlamentului şi le-au sugerat, atingând subiectul împărţirii posturilor în viitorul Guvern, că ar putea prelua funcţia de ministru al Justiţiei.

MESAJ DIN KISELEFF / Geoană: PSD a salvat PNL

Împărţiţi între guvernare şi opoziţie, social-democraţii se pregătesc şi ei pentru negocieri formale după startul dat ieri de liberali şi democrat-liberali. Lide­rul PSD, Mircea Geoană (foto), a anunţat că astăzi vor avea loc dis­cu­ţii cu PNL, PD-L şi UDMR, me­sa­jul social-demo­cra­ţilor fiind acela că "viitorul guvern se face în jurul PSD". Ziua de ieri a însemnat aş­teptare în Kiseleff, iar la încheierea discuţiilor dintre PD-L şi PNL, li­derii partidului au minimalizat rezultatul acestora. Geoană a comentat astfel că am asistat doar la "un joc de tatonare". "Întâlnirile de mâine (n.r. – astăzi) vor fi decisive", a arătat Geoană.

ÎNŢELEGERE CU PNL. Înainte de negocierile de astăzi, pesediştii au ieşit cu informaţii din culisele discuţiilor cu PNL, prin care practic le bat obrazul libe­ralilor în cazul în care vor merge la guvernare alături de PD-L şi UDMR. Astfel, Viorel Hre­ben­ciuc a dezvăluit la Antena 3 că, în urmă cu doi ani, PNL a acceptat să susţină PSD dacă acesta va câştiga alegerile, dar că înţelegerea a căzut din cauza pretenţiilor liberalilor de a da premierul. Mai mult, Hrebenciuc a arătat că scorul bun al PNL se datorează PSD, pentru că acesta a acceptat o varian­tă de uninominal care îi avantaja şi pe liberali. Mircea Geoană a recunoscut şi el acest lucru, spunând că PSD a ajutat în acest fel PNL să obţină mai multe locuri în Parlament. "A fost o de­ci­zie conştientă în acel moment de a păstra în viaţă partidele mici şi mijlocii", s-a explicat Geoană, adăugând că, dacă se introducea un uninominal pur, PNL "ar fi dis­pă­rut din Parlament".

LA GUVERNARE / UDMR insistă pe cartea PD-L

Relaxat, zâmbăreţ, cu o figură de om care s-a văzut cu sacii în căruţă. Aşa s-a prezentat ieri în faţa presei preşedintele UDMR, Marko Bela (foto), după o întâlnire cu toţi parlamentarii Uniunii, la o zi după ce aflase de la şeful statului că este de acord ca Uniunea să facă parte din viitorul Guvern. Ca şi atunci, Marko a ţinut să ne asigure că UDMR vrea o colaborare cu PD-L. "Grupul parlamentar al UDMR susţine continuarea negocierilor şi o colaborare cu PD-L în intenţia formării unei coaliţii. Am prefera o coaliţie PD-L – PNL – UDMR, dar, dacă această variantă nu este posibilă, putem concepe alte variante", a declarat Marko Bela. Totodată, el a admis că UDMR poate să aibă negocieri şi cu PSD, dar a precizat că până la acel moment nu primise o solicitare de la social-democraţi pentru o eventuală întâlnire.

PRIORITÂŢI. Indiferent în ce formulă va intra la guvernare, UDMR are o listă de priorităţi, iar pe primul loc se află lărgirea drepturilor minorităţilor şi descentralizarea. Prin urmare, a spus Marko Bela, prima lege a cărui modificare o vizează parlamentarii UDMR este cea a minori­tă­ţi­lor şi, dacă va fi cazul, vor vota şi pentru modificarea Constituţiei, dar "încă nu am discutat acest lucru". În final, Marko a atins şi subiectul autonomiei, declarând că "noi nu vorbim despre auto­no­mie, ci acţionăm în direcţia auto­nomiei". "O descentralizare profundă, reală este benefică pentru toată ţara, dar contribuie şi la aspiraţiile de autonomie ale comunităţilor maghiare", a arătat li­derul UDMR. (Raluca Creţ)