Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul Orban I, Guvernul Orban II, Guvernul Cîțu, premierul desemnat Dacian Cioloș și premierul desemnat Nicolae Ciucă au redactat, fără excepție, programe de guvernare în care tema constantă era desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Acest subiect este prezentat, pe larg, și în oferta cu care Nicolae Ciucă speră și nu prea să primească, miercuri, votul de învestitură din partea Parlamentului. Totuși, în această ultimă variantă, tonul adoptat este unul mult mai ponderat decât în varianta cu care Dacian Cioloș s-a prezentat la vot, picând cu brio. Mai ales că, așa cum deja s-a manifestat, UDMR nu susține desființarea SIIJ fără a se pune ceva în loc, ceva care să blocheze abuzurile DNA din anii trecuți. În privința numirii procurorilor de rang înalt, operațiune din care USR dorea să extragă președintele României, în noul program de guvernare PNL-UDMR se prevede, dimpotrivă, limitarea prerogativele ministrului Justiției. În schimb, în ceea ce privește „supărarea” Laurei Codruța Kovesi, dată afară de la conducerea DNA, prin decret prezidențial, atât USR, cât și PNL au trecut în programele de guvernare prevederi care să dea procurorilor-șefi aflați în situația respectivă posibilitatea de a contesta revocarea.
Senatoarea PNL Alina Gorghiu este propunerea lui Nicolae Ciucă pentru a prelua portofoliul Ministerului Justiției. Aceasta a absolvit, în 2001, Facultatea de Științe Juridice și Administrative, fiind licențiată în științe juridice. În 2012, a devenit doctor în drept penal.
Între 2002 și 2004, Gorghiu a activat ca avocat stagiar, după care, între 2004 și 2008, a fost consilier local la Consiliul Local al Sectorului 5. Între 2005 și 2007, respectiv între 2009 și 2013, a fost avocat asociat al casei de avocatură „Gorghiu, Pop și Asociații”. De asemenea, din 2007 până în 2010, a fost consilier al președintelui AVAS, între 2009 și 2010 a fost practician de insolvență, iar între 2008 și 2016 a fost mediator autorizat. Din 2013, până în 2016, a activat ca avocat individual. În aceeași perioadă, a fost membru al delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În 2-012, a fost vicepreședinte al Camerei Deputaților. A fost deputat timp de două mandate, din 2008 până în 2016, după care, din 2016 și până în prezent este senator PNL.
Trebuie să omorâm SIIJ, ca să scăpăm de MCV
Tema predilectă și cea mai consistentă din programul pe justiție al proiectului de guvernare înaintat de Nicolae Ciucă, împreună cu propunerea ca Alina Gorghiu să fie noul ministru al Justiției, se referă, evident, la desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Temă pe care Guvernul Ciucă o consideră ca fiind „o necesitate, cât și o prioritate pentru orice guvernare pro-europeană”. „Fără desființarea SIIJ și fără respectarea competenței materiale specializate pentru urmărirea penală nu se poate finaliza MCV, obiectiv strategic national”, se arată în document.
Însă, aici, propunerea arată că pașii instituționali care au fost făcuți pe parcursul anului 2021 în vederea desființării SIIJ vor fi continuați, dar cu respectarea strictă a două obiective de rang instituțional și strategic. „În primul rând, desființarea SIIJ trebui să se realizeze cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor din ultimul Aviz al Comisiei de la Veneția, inclusiv prin raportare la considerentele Hotărârii CJUE din 18 mai 2021. În al doilea rând, desființarea SIIJ trebuie să fie definitivă și ireversibilă pentru a garanta funcționarea și stabilitatea pe termen lung a întregului sistem judiciar”, se arată în programul de guvernare.
PNL și UDMR subliniază că „desființarea SIIJ nu mai poate fi utilizată ca o formă de discurs politic în interes electoral, fiind o necesitate de ordin instituțional pentru asigurarea eficienței actului de justiție, a independenței, a stabilității și a integrității sistemului judiciar, ca element fundamental al protecției constituționale a statului”.
Au găsit „soluția”: răspunderea disciplinară a magistraților
Astfel, soluția legislativă pentru desființarea SIIJ, în viziunea liberal-UDMR, trebuie să fie una inteligentă și coerentă, în acord cu normele europene și cu normele constituționale și să transpună pe calea amendamentelor, în integralitate opinia Comisiei de la Veneția din 5 iulie 2021. „Această soluție trebuie să prevadă atât aplicarea principiului competenței parchetelor specializate în realizarea activității de urmărire penală, cât și procedurile instituționale care au rolul de a proteja independența judecătorilor și a procurorilor.
Aceste proceduri vizează doar sancțiuni disciplinare. Respectiv „răspunderea exclusiv civilă și disciplinară a judecătorilor și procurorilor pentru soluțiile pronunțate cu bună-credință în îndeplinirea atribuțiilor sau în exercitarea funcției lor”. Cu toate acestea, se propune „un mecanism de răspuns simplificat la plângerile vexatorii introduse de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor și asigurarea imparțialității și legalității urmării penale a judecătorilor și procurorilor”.
Conflict USR-UDMR pe acest subiect
Reamintim că unul dintre motivele de conflict în interiorul vechii coaliții, între USR șI UDMR, a fost chiar proiectul de lege inițiat de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, care dorea desființarea SIIJ, fără să pună nimic în loc, și revenirea situației la mecanismul din timpul binomului SRI-DNA de pe vremea Laurei Codruța Kovesi și a lui Florian Coldea. Proiectul de lege a suferit unele modificări aproape nesemnificative, în Camera Deputaților, însă, la Senat, UDMR a depus un amendament care să confere judecătorilor o protecție reală împotriva abuzurilor, după desființarea SIIJ. Mai concret, maghiarii vizează mutarea procurorilor anchetatori, a personalului auxiliar și a dosarelor SIIJ la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului General, în niciun caz preluarea dosarelor care vizează procurori DNA înapoi la… DNA. Mai mult, în amendamentul UDMR este vizată întărirea atribuțiilor Plenului CSM cu privire la procedurile de numire a procurorilor de la noul compartiment preluat în Parchetul General.
Proiect blocat la Senat
Din pricina acestor neînțelegeri între UDMR și USR pe această temă, proiectul de desființare a secției a rămas blocat, încă din primăvară, la Comisia Juridică a Senatului. Iar progresiștii, pe toate canalele, i-au acuzat pe maghiari că se opun desființării SIIJ.
Când Dacian Cioloș a fost desemnat să formeze guvernul, USR a venit, în Parlament, cu un proiect de guvernare în care promitea, fără nicio altă garanție, eliminarea pur și simplu a SIIJ din legislația judiciară. „Guvernul va susține adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind desființarea SIIJ în forma promovată de Guvern, cu eliminarea amendamentelor adoptate la Camera Deputaților”, se arăta în programul de guvernare al lui Dacian Cioloș.
De remarcat este faptul că nici forma propusă guvernul minoritar Ciucă nu întrunește exigențele celor de la UDMR. Însă aceștia din urmă au fost de acord cu transcrierea în document a acestei forme, tocmai, probabil, având reprezentarea unui eșec la votul de miercuri.
PNL dă cu „dezinfectant” peste propunerile lui Stelian Ion de a-l „văduvi” pe președinte de prerogativele numirii procurorilor-șefi
O altă problemă spinoasă a capitolului pe justiție din programul de guvernare este tema numirii procurorilor de rang înalt. PNL și UDMR propun o nouă procedură de selectare, avizare și numire a acestei categorii de procurori, dar într-o variantă pe contrasensul propus de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, dar și de Dacian Cioloș, în propriul program de guvernare. Mai exact, „cu diminuarea rolului politic excesiv al Ministrului Justiției, rol criticat în rapoartele organismelor europene și asigurarea unui echilibru și dialogului decizional funcțional, în limitele atribuțiilor constituționale, între inițiatorul procedurii (Ministrul Justiției), avizatorul selecției operate de Ministrul Justiției (Secția de procurori a CSM) și emitentul actului administrativ de numire în funcție (Președintele României)”.
Scandalul care a stat, de fapt, la baza remanierii lui Stelian Ion de la Ministerul Justiției, în data de 1 septembrie 2021, a pornit de la intenția USR de a elimina din procesul decizional cu privire la numirea procurorilor de rang înalt a președintelui României. Mai exact, procedura pe care USR o dorea era, de fapt, întărirea rolului ministrului Justiției, care propunea o persoană, dar și a Secției de Procurori de la CSM, care ar fi trebuit să emită un aviz conform pentru respectiva persoană. Aviz conform care l-ar fi obligat pe președintele României să emită un decret de numire formal, fără posibilitatea de a respinge propunerea.
Acest lucru reieșea chiar și din programul de guvernare al lui Dacian Cioloș, unde scria că „numirea și revocarea procurorilor de rang înalt se va face prin diminuarea factorului politic. Vom promova un mecanism de numire transparent și echilibrat. Avem în vedere creşterea rolului Secției pentru procurori din cadrul CSM în cadrul acestei proceduri, în conformitate cu recomandările GRECO”.
Ambele programe îi cântă în strună Laurei Kovesi
Totuși, în capitolul pe justiție, am identificat cel puțin un element comun al celor două programe de guvernare. Ambele documente îi „fac pantofii” fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.
Astfel, în varianta „Ciucă”, se arată că se dorește “o procedură nouă de contestare în fața instanțelor de contencios administrativ a decretelor de revocare din funcție a procurorilor de rang înalt, în acord cu Hotărârea CEDO din 05.08.2020”. Este vorba despre celebra și controversata decizie a CEDO care a constatat că Laurei Kovesi i-au fost încălcate drepturile de a contesta decretul de revocare din funcția de procuror șef al DNA, remis de Klaus Iohannis. În fapt, acest drept nu a fost încălcat din simplul motiv că el nu a fost exercitat de către Kovesi într-o instanță de contencios administrativ. Revocarea sa din funcție a survenit ca urmare a admiterii de către Curtea Constituțională a existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României, de la acea dată, și președintele României, generat de refuzul acestuia din urmă de a lua act și de a dispune revocarea, la cererea motivată a ministrului justiției, persoană juridică ce făcuse, anterior, propunerea de numire.
Ei bine, exact același mecanism adnotat în programul de guvernare PNL-UDMR se regăsește și în programul de guvernare al USR, respectiv „având în vedere hotărârea CEDO în cauza Kovesi contra României, considerăm necesară reglementarea expresă a posibilității de contestare în instanță a actului de revocare a procurorilor de rang înalt”.
Inspecția judiciară, luată la „ochi” și de noul guvern propus
Tema inspecției judiciare este o altă problemă cu care se confruntă guvernul ce încearcă să se instaleze în această săptămână, așa cum a fost o problemă și a USR. Inspecția Judiciară. În forma „Ciucă”, se arată că „avem în vedere o reformă a Inspecției Judiciare astfel încât această instituție să ofere garanții sporite de independență și imparțialitate, în acord cu recomandările din Raportul MCV. Aceste modificări legislative de reformă a Inspecției Judiciare trebuie să conducă la eliminarea problemelor sistemice identificate în activitatea Inspecției Judiciare și să permită realizarea deopotrivă a rolului și a atribuțiilor legale în scopul asigurării integrității și profesionalismului magistraților, precum și al garantării eficienței justiției ca serviciu public”. USR mergea și mai departe cu acest gen de „reforme”, mai exact dorea să propună „reorganizarea Inspecției Judiciare în două inspecții judiciare distincte – una pentru judecători și una pentru procurori, astfel încât să fie oferite garanții sporite de independenţă și imparțialitate”.
Tema pensiilor speciale ale judecătorilor și procurorilor
Nu în cele din urmă, în programul de guvernare este atins și subiectul pensiilor magistraților. PNL și UDMR susțin „eliminarea inechităților în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu.
Promovăm o serie de măsuri care au ca finalitate eliminarea inechităților în domeniul salarizării și acordării pensiilor de serviciu în rândul magistraților, prin identificarea unor soluții legislative în dialog cu CSM și cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale”. Conform documentului citat, toate aceste măsuri legislative trebuie să fie rezultatul unui just echilibru între principiile statuate în jurisprudența Curții Constituționale în materie, principiile care fundamentează politicile privind acordarea pensiilor în cadrul unei societăți democratice și principiului independenței judecătorilor și procurorilor, în componenta individuală.
Dacian Cioloș, în schimb, dădea „cu barda” în aceste pensii. „Vom revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității, fără să existe categorii profesionale exceptate de la acest principiu. Măsuri de reducere a decalajului dintre vârsta medie efectivă de pensionare și vârsta nominală de pensionare pentru a încuraja vechimea în muncă. Oprirea fenomenului pensiilor mai mari decât salariile aceleiași persoane”, se arăta în programul de guvernare al USR, respins de Parlament.
