Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele României, Nicușor Dan, le-a transmis că nu sunt informați corect cu privire la candidați. Mai mult, le-a arătat că se află în total dezacord cu ceea ce se scrie pe rețelele sociale în legătură cu acești procurori. Apoi, în Parlament, săptămâna aceasta, USR ar putea avea o mare surpriză și să nu reușească să-și instaleze noul Avocat al Poporului, deoarece ar putea lipsi chiar voturile PSD. Mai mult, social-democrații pregătesc dărâmarea Guvernului Bolojan, după ce Parlamentul va adopta Legea Bugetului de stat pentru anul 2026. Urmând să impună, ulterior, condiția participării la guvernare de excluderea USR dintr-o viitoare Coaliție.
Două dintre aceste momente critice constau protestul grupărilor #rezist, organizat, la finalul săptămânii trecute, la poarta Palatului Cotroceni, prin care au intenționat să-l determine pe președintele României să nu numească persoanele selectate de către ministrul Justiției la conducerea marilor parchete. Nicușor Dan a ieșit în mijlocul activiștilor și le-a transmis că, spre deosebire de ei, are informații elocvente despre fiecare dintre procurorii selectați.
În aceeași zi, Avocatul Poporului, funcție deținută, încă, de Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență a lui Ilie Bolojan, prin care Guvernul a „reformat” administrația publică locală și centrală.
Săptămâna aceasta, chiar mâine, va avea loc, în Plenul Reunit al celor două Camere ale Parlamentului, numirea unui nou Avocat al Poporului. Concomitent, Secția pentru Procurori de la CSM începe interviurile cu procurorii selectați de către Ministerul Justiției. Odată finalizate aceste interviuri și emise avizele consultative, președintele României este așteptat să emită decretele de numire în funcțiile de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT.
Ultimul moment al acestei serii este adoptarea legii bugetului de stat pe anul 2026, succedat, cel mai probabil, de un vot masiv din interiorul PSD de răsturnarea premierului Ilie Bolojan și de scoaterea USR de la guvernare.
Pelerinaj cu ghinion la poarta lui Nicușor Dan
ONG-urile #rezist au luat cu asalt, vineri seară, poarta Palatului Cotroceni, protestând, în avans, față de președintele României, Nicușor Dan, pe care îl acuză că nu a respins, deja, propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, în urma selecției organizate în vederea ocupării funcțiilor de procuror general al PÎCCJ, de procuror general adjunct al PÎCCJ, de procuror șef a DNA, de procurori șefi adjuncți ai DNA, de procuror șef al DIICOT și de procurori șefi adjuncți ai DIICOT.
În timp ce ONG-iștii protestau vehement, președintele României, Nicușor Dan, a ieșit în mijlocul lor și, în legătură cu acuzațiile aduse procurorilor selectați, le-a transmis că „nu pot să vă răspund persoană cu persoană, pentru că m-aș antepronunța și ar fi nelegal. Eu vă încurajez, în afară de a vă informa din presă, să discutați, de asemenea, cu oameni din sistemul de justiție. Repet că niște lucruri care s-au spus în spațiul public trebuie dovedite instituțional ca să poți să condamni niște oameni”.
Săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă susținute în Polonia, Nicușor Dan a precizat, de asemenea, în legătură cu acest subiect, că „am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment (cel al numirii noilor șefi ai marilor parchete – n.red.). M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru ca, la momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajuge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o – ca să o spun și mai direct: această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media. Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețelele sociale despre oamenii care au fost, fie că au participat la concurs, fie au fost selectați”.
#rezist este „foc și pară” la adresa președintelui
Grupările #rezist s-au făcut „foc și pară” pe Nicușor Dan, Entitatea „Corupția Ucide”, spre exemplu, susține, într-o postare pe contul de Facebook, că, în discuțiile despre dosarele prescrise, „președintele a invocat decizia CCR și că Parlamentul nu a pus legislația în acord”. „Este exact argumentul folosit în ultimele luni de Lia Savonea și de gruparea care domină astăzi o parte importantă din sistemul judiciar. Președintele ne-a spus că este de o sută de ori mai informat decât societatea civilă. În același timp, ne-a spus că își asumă numirile și că în șase luni de la instalarea noilor conduceri vom vedea rezultatele”.
#rezist îi cere lui Nicușor Dan „să meargă la audierea candidaților în CSM”. Adică, vor ca Nicușor Dan să încalce legea și Constituția. Problema este că președintele României este membru de drept doar în Plenul CSM și conduce lucrările Plenului la care participă. Avizele pentru numirea unor procurori în funcții de conducere sunt emise de către Secția pentru Procurori de la CSM, unde președintele României nu este membru și la lucrările căreia nu poate participa.
Procedura de numire merge mai departe
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, susține că „dacă președintele Nicușor Dan va face numirile la parchete propuse de ministrul Justiției înseamnă că a agreat înțelegerea Coaliției de a scoate USR de la guvernare”.
Mâinie, 10 martie 2020, Secția pentru Procurori de la CSM organizează interviul cu Codrin Horațiu Miron, propus pentru ocuparea funcției de procuror șef al DIICOT.
Pe 11 martie, aceeași Secție pentru Procurori de la CSM organizează interviul cu Alex Florin Florența și cel cu Gill Julien Grigore Iacobici, propuși pentru a ocupa cele două funcții de procuror șef adjunct al DIICOT.
La 12 martie, Secția pentru Procurori de la CSM va organiza interviul cu Cristina Chiriac, selectată pentru ocuparea funcției de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și interviul cu actualul șef al DNA, Marius Voineag, selectat pentru ocuparea funcției de procuror general adjunct al PÎCCJ.
Săptămâna următoare, pe 16 martie 2026, Secția pentru Procurori de la CSM organizează interviurile cu Ioan Viorel Cerbu, selectat pentru ocuparea funcției de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și cu Mirela Mincă și Marius Ionel Ștefan, selectați pentru ocuparea celor două funcții de procuror șef adjunct al DNA.
Dacă toate aceste avize vor fi favorabile, Nicușor Dan urmează să emită decretele de numire, în ciuda protestelor celor de la #rezist și ale USR, punând, astfel, capăt unui război care a fost fabricat mediatic încă din luna decembrie a anului trecut.
Atac la CCR înaintea schimbării garniturii la Avocatul Poporului. Vot incert în Plenul de mâine
Dacă numirea procurorilor reprezintă una dintre temele care marchează evenimente ce pot conduce la ipoteza că zilele USR la guvernare sunt numărate, o altă chestiune ce formează obiectul unei alte teme de dezbatere intensă politică are darul să întărească această ipoteză.
Tot săptămâna trecută, vineri, Avocatul Poporului, Renate Weber, s-a ținut de cuvânt și a atacat la Curtea Constituțională controversata Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 7/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale.
În sesizarea făcută de Avocatul Poporului, se arată că această ordonanță încalcă principiul încrederii legitime în sistemul legislativ, parte a principiului securității juridice, precum și că afectează demnitatea umană, ca valoare constituțională supremă.
De asemenea, se mai arată că Guvernul a încălcat interdicția de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi și libertăți. Totodată, Avocatul Poporului subliniază încălcarea principiului securității juridice, al previzibilității normei și a principiului egalității în drepturi.
Mai departe, se invocă, în această contestație, încălcarea drepturilor constituționale privind caracterul social al statului și garantarea demnitatii umane ca valoare supremă, dar și a drepturilor de asigurări sociale și a protecției persoanelor cu dizabilități.
Nu în ultimul rând, se precizează că prin această ordonanță s-a operat restrângerea exercițiului accesului liber la justiție și a dreptului la muncă, precum și că este încălcat dreptul a proprietate privată.
Mâine, Plenul Reunit al celor două Camere ale Parlamentului urmează să se întrunească, începând cu ora 13.00. Pe ordinea de zi, la vot, se află două propuneri de numire, din partea USR, a unor demnitari. Este vorba despre Roxana Rizoiu ca nou Avocat al Poporului, și despre Iulia Popovici, ca nou președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
PSD ar putea bloca aceste numiri. Iar, dacă va vota împotrivă, dacă se va abține de la vot sau dacă își va desemna propriii candidați, înseamnă că negocierile purtate pentru o Coaliție fără USR au intrat în linie dreaptă.
Legea Bugetului, succedată de schimbarea la vârful Guvernului
Ultimul pas al acestei înșiruiri de momente este adoptarea Legii Bugetului de Stat pe anul 2026, care va fi succedată de o decizie majoră a PSD. Anume, social-democrații trebuie să decidă dacă mai continuă sau nu la guvernare, dacă impun schimbarea actualului premier și dacă vor condiționa participarea în continuare la guvernare de excluderea USR din arcul guvernamental.
Săptămâna trecută, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și-a exprimat opțiunea pentru ieșirea PSD de la guvernare după adoptarea bugetului de stat în Parlament. Edilul i-a răspuns pe pagina sa de Facebook unui internaut care a întrebat-o: „De ce stați cu ei la guvernare și de ce îi lăsați să vă încalece în ultimul hal?”, că „să trecem bugetul și votăm ieșirea. Eu cel puțin asta voi vota. Că țara are nevoie de buget, oricât de prost ar fi. Se rectifică după.
De altfel, în urmă cu o săptămână, președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma că niciun partid serios nu rămâne la guvernare din inerţie. „Partidul Social Democrat va face o analiză serioasă, responsabilă şi fără menajamente a participării sale la guvernare. Acesta nu e un gest de revoltă şi nici nu vreau să fie interpretat acest lucru în acest mod. Este un gest de responsabilitate faţă de actul de guvernare. Este exact ce fac toate partidele social-democrate europene, mature din Europa. Niciun partid serios nu rămâne la guvernare din inerţie. Rămâne la guvernare doar dacă guvernarea produce rezultate pentru cetăţeni. După mai bine de şase luni de la intrarea noastră la guvernare, în curând vor fi 9 luni, este nu doar legitim, ci eu consider că este obligatoriu să evaluăm ce a mers bine şi ce a mers prost în această guvernare în cele 9 luni”, a declarat Grindeanu. Acesta a adăugat că Partidul Social Democrat nu este un partid „decorativ” și că „vom rămâne, evident, la guvernare atât timp cât vocea PSD contează, atât timp cât votul românilor este respectat, atât timp cât guvernarea înseamnă dezvoltare, nu austeritate fără sens”.
Dacă PSD decide să iasă de la guvernare sau condiționează participarea în continuare de schimbarea lui Ilie Bolojan și de eliminare a USR, conform aritmeticii parlamentare actuale pot exista doar două variante de majorități parlamentare care să întrunească minimumul necesar de 234 de parlamentari. Fie o majoritate PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale, care ar strânge 251 de voturi, fie o majoritate PNL, USR, AUR, Grupul Minorităților Naționale, care ar putea aduna 239 de voturi.
Este exclusă o majoritate parlamentară care să cuprindă atât AUR, cât și UDMR, iar o formulă PSD, USR, UDMR, Grupul Minorităților Naționale ar aduna doar 181 de voturi, insuficiente pentru a susține un guvern la Palatul Victoria.
Citește pe Antena3.ro
