x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Nomenclatura locală luptă pe 44.904 posturi

Nomenclatura locală luptă pe 44.904 posturi

de Carmen Vintila    |    Monica Iordache Apostol    |    05 Mai 2008   •   00:00
Nomenclatura locală luptă pe 44.904 posturi

CAMPANIE ELECTORALĂ ● 30 de zile de alergătură după voturi
România caută 3.184 de primari, 1.393 de consilieri judeţeni, 41 de preşedinţi de consilii judeţene şi 40.286 de consilieri locali.



CAMPANIE ELECTORALĂ ● 30 de zile de alergătură după voturi
România caută 3.184 de primari, 1.393 de consilieri judeţeni, 41 de preşedinţi de consilii judeţene şi 40.286 de consilieri locali.

Campania electorală pentru alegerile locale a început de patru zile, dar resursele de fantezie ale candidaţilor nu prea s-au văzut. Doar cîţiva aspiranţi la statutul de primar au pus ceva i-maginaţie în nişte desene făcute cu graffiti sau în a scoate menajeria circului pe străzile oraşului. Restul s-a limitat la lansări mascate în sărbători cîmpeneşti de 1 Mai. Şi, totuşi, la bătaie sunt posturi mult rîvnite de primari, consilieri locali şi judeţeni Administraţia României are nevoie anul acesta de 3.184 de primari noi sau cu mandate înnoite, de 1.393 de consilieri judeţeni, de 41 de preşedinţi de consilii judeţene şi de aproximativ 40.286 de consilieri locali. Conform datelor furnizate de BEC, cele 41 de consilii judeţene oferă între 30 şi 36 de posturi de consilier, în funcţie de populaţia judeţului, la care se adaugă postul de preşedinte al CJ, care se alege prin vot uninominal. Conform BEC, în Capitală, CGMB va fi format din 55 de consilieri.


DESENE GRAFFITI.
Candidatul independent la Primăria Capitalei, Sorin Oprescu, a ales ziua de 2 mai, pentru a-şi începe oficial campania electorală. Oprescu s-a plimbat printre tinerii din Parcul Herăstrău şi a pictat cu graffiti figura unui marinar care fuma pipă. Tinerii din parc au executat un "street dance‘‘ pe trotuar, unul dintre ei trăgîndu-l deoparte pentru a-i cînta la chitară o melodie intitulată "Ce-aveţi voi, duşmani, cu mine?‘‘. Candidatul oficial al PSD la Capitală, Cristian Diaconescu, a fost lansat cu o zi înainte în Parcul Izvor, printre grătare cu mici şi bere rece.


CU ELEFANTUL.
La Constanţa, simpatizanţii PNL prezenţi la lansarea candidaţilor au asistat la o scenă de circ, la propriu. Poreclit "elefantul‘‘ de adversarii săi politici, candidatul PNL pentru Primăria Constanţa, Victor Manea, a apărut sîmbătă seară în piaţa Ovidiu însoţit de un elefant de la circ şi de o fanfară. Primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, s-a lansat în campania electorală prezentîndu-şi blogul, iar la Tîrgu-Mureş, sloganul sub care primarul Dorin Florea va încerca să atragă voturile este "DORINţa ta: un oraş ce înFLOREA‘‘. Candidat la şefia CJ Dolj, Radu Berceanu şi-a activat site-ul personal din care nu lipseşte un joc prin care internauţii sînt îndrumaţi să "cucerească‘‘ teritoriul judeţului Dolj. La preşedinţia CJ Mureş, deputatul Liviu Timar este susţinut de PSD, PRM şi PD-L, sloganul acestuia fiind: "Cu Timaru’ cucerim Ardealu’!‘‘. Contracandidat al acestuia, liberalul Minodor Dobre vrea să-i cucerească pe alegători cu sloganurile: "E pe strada mea Ciprian Dobre‘‘ şi "E prefect pe strada mea‘‘, cel din urmă putînd fi afişat în ferestrele tuturor celor care doresc să fie vizitaţi de candidat.


Birouri electorale - Mai încercăm şi noi o dată?

Extrem de "încrezătoare” în corectitudinea procesului electoral, partidele s-au dat peste cap în ultimele zile pentru a avea reprezentanţi în birourile electorale de sector. Oameni de bază, cu vechime în "ale alegerilor”, după cum în Biroul Electoral Central PDL şi-a adus un europarlamentar de la Strasbourg (Marian Zlotea), iar PNL l-a desemnat pe Bălăşescu Mihail Marius, prietenul lui Ludovic Orban, devenit cunoscut în urma telefonului dat lui Robert Turcescu în campania legată de accidentul de circulaţie în care a fost implicat ministrul, când s-a recomandat drept naşul lui Orban şi l-a înjurat pe ziarist.

Birourile electorale ale sectoarelor Capitalei aşadar nu erau constituite ieri la prânz întrucât PDL, PNL şi PSD - în cele mai multe cazuri - s-au trezit, pe rând, la tragerile la sorţi, că nu au reprezentanţi între cei şapte membri ai Biroului desemnaţi de partidele politice participante la alegeri. Aşa că au inventat pretexte pentru contestaţii şi au fugit cu ele la Biroul Electoral Central, acolo unde au beneficiat de toată înţelegerea judecătorului Constantin Marino Marin deşi motivele erau cel puţin hilare. Ba că "urna” nu a fost un bol de sticlă, ci o cutie de carton (sectorul 5), ba că nu s-au amestecat plicurile bine, ba că au fost îndoite la colţuri ca să poată fi recunoscute (sectorul 4), ba de ce a tras preşedintele-judecător şi nu altcineva (sectorul 2).

Astfel, cu excepţia sectorului 3, unde şi PDL şi PNL şi PSD au intrat în birou din prima, la celelalte sectoare se tot trage la sorţi până iese cine trebuie. La sectorul 1, rămas pe afară era reprezentantul PDL. Aşa a fost de la prima tragere. PDL a făcut grabnic contestaţie folosindu-se de faptul că, în absenţa unei soluţii definitive în cazul Oprescu la vremea respectivă, nu există o listă finală a candidaţilor la Primăria Capitalei, ca atare nu se ştiu partidele care au liste complete de candidaţi ca să se poată trage la sorţi şi pentru birourile de sector. S-a tras a doua oară deci, a intrat PDL, dar nu a mai intrat PNL. Şi a făcut PNL constestaţie. S-a tras din nou, a intrat PNL, nu a mai intrat PDL. Care a făcut constestaţie, fireşte. La sectorul 2, ieri la prânz erau pe dinafară PSD şi PRM, la 4 PSD, la 5 PNL şi PRM, la 6 PNL.

Pe site-ul Biroului Electoral Central, neactualizat de vineri, erau publicate şapte decizii "definitive şi irevocabile” privind reluarea tragerilor la sorţi, fără să includă şi o explicaţie însă, mai întâi la sectoarele 1, 4 şi 5 (contestaţii PDL, PIN, PNL, PSD şi Partidul Verde), apoi la sectoarele 2 şi 6 (contestaţii PSD şi PNG), din nou tragere la secrtorul 1 (contestaţie PNL şi PRM), încă o tragere la sectorul 2 (contestaţie PRM), încă una şi la sectorul 4(contestaţii PC, PNTCD şi Partidul Verde), şi la 5 (contestaţie PNL) şi încă una şi la 6 (contestaţie PNL).
  • Oana Stancu



Atacuri electorale în ţară

Startul la campanie a însemnat şi verde la atacuri politice. Reprezentanţii PSD Prahova i-au acuzat pe cei ai PD-L că au lipit afişe electorale "pe toate gardurile, pe stâlpi, pe coşurile de gunoi, pe băncile din parcuri, peste tot‘‘ în Ploieşti. La Iaşi, liderii PNL şi PD-L s-au acuzat reciproc de "clientelism‘‘ şi "fariseism‘‘ politic. Senatorul PD-L Dan Cârlan (foto) l-a acuzat pe deputatul PNL Relu Fenechiu că a influenţat guvernul să îi aloce 5 miliarde de lei din fondurile publice pentru construcţia unei biserici într-un cartier de vile, construit de firma sa, "Fene Grup‘‘. La Suceava, pesedistul Titus Corlăţean a acuzat PD-L că a pornit o campanie "opulentă‘‘, iar la Craiova a susţinut că există dosare penale ale primarilor PD-L, care sînt ţinute la "secret‘‘ datorită "Patriarhului de la Cotroceni‘‘.


Permisiuni şi interdicţii în campanie

Campania electorală pentru alegerile locale a început oficial vineri, 2 mai. Candidaţii vor putea alerga după voturi pînă la 31 mai, la ora 7:00, cu o zi înainte de primul tur de scrutin. În toată această perioadă, candidaţii, partidele, alianţele politice au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă. Primăriile vor asigura candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întîlni cu alegătorii. Spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe bază de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere. Este interzisă însă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în unităţile de învăţămînt în perioada desfăşurării cursurilor.

MATERIALE DE PROPAGANDĂ. Potrivit unei hotărîri luate de BEC, în timpul campaniei, partidele şi candidaţii pot împărţi materiale de propagandă cum ar fi afişe, pliante, cărţi poştale, ilustrate, brichete, chibrituri, calendare, căni, găleţi, caiete, pixuri, şepci, tricouri, eşarfe, fulare, insigne, ecusoane, fanioane, steguleţe. Sînt interzise însă obiectele care "au o valoare economică semnificativă‘‘ şi alimentele, băuturile alcoolice sau nealcoolice, tutunul. Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori astfel de bunuri în timpul campaniei electorale, precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

De asemenea, prefecţii şi subprefecţii nu pot participa la acţiunile din campania electorală, sub sancţiunea demiterii din funcţie, decît în situaţia în care demisionează cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor.

În ceea ce priveşte emisiunile radio şi de televiziune, radiodifuzorii publici şi privaţi sînt obligaţi să asigure desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toate formaţiunile şi pentru toţi candidaţii. Informaţiile legate de alegeri şi campanie pot fi prezentate numai în emisiuni informative, emisiuni şi dezbateri electorale. În emisiunile cu caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naţionale ale României ori ale altui stat. Cît priveşte sondajele de opinie, legea stabileşte că, la difuzare, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: denumirea instituţiei care a realizat sondajul, data sau intervalul de timp în care a fost efectuat, dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare, cine a solicitat şi cine a plătit realizarea sondajului. Cu 48 de ore înainte de ziua alegerilor este interzisă difuzarea de sondaje.

×
Subiecte în articol: politic psd pnl electorale sectorul electorala