Petre Lăzăroiu, judecătorul numit ieri de preşedintele Băsescu la Curtea Constituţională, nu este altcineva decît judecătorul financiar care în 2003 îl scăpa pe şeful statului, atunci edil-şef, de la plata unui prejudiciu de 37 miliarde de lei adus bugetului Primăriei Capitalei.
Petre Lăzăroiu, judecătorul numit ieri de preşedintele Băsescu la Curtea Constituţională, nu este altcineva decît judecătorul financiar care în 2003 îl scăpa pe şeful statului, atunci edil-şef, de la plata unui prejudiciu de 37 miliarde de lei adus bugetului Primăriei Capitalei.
Preşedintele Băsescu a semnat ieri decretul de numire a lui Petre Lăzăroiu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională (CCR), în locul şi pe durata mandatului lui Petre Ninosu, care a decedat. Tot ieri, Lăzăroiu a depus şi jurămîntul de judecător al Curţii Constituţionale, la Cotroceni. Cu acest prilej, şeful statului a spus că vrea să creadă că desemnarea lui Lăzăroiu ca judecător al CCR va contribui la consolidarea experienţei instituţiei cu experienţa acestuia de judecător, de avocat şi de viaţă.
Judecătorul providenţial
Înainte de a practica avocatura, Lăzăroiu a fost judecător financiar la Curtea de Conturi (13.10.1993-30.11.2003). Anul trecut, cotidianul Ziua dezvăluia că, în această calitate, Lăzăroiu a avut "onoarea" de a i se repartiza spre soluţionare un dosar în care Traian Băsescu era acuzat de prejudicierea bugetului Primăriei Capitalei cu 37 de miliarde de lei. Suma reprezenta contravaloarea proiectului Pasajul Basarab pe care Traian Băsescu a plătit-o firmei SC Proiect Bucureşti, fără a avea acordul de voinţă al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, încălcînd legea. Ca urmare, Lăzăroiu avea sarcina de a recupera prejudiciul produs de primarul general. Numai că Petre Lăzăroiu l-a scos basma curată pe Băsescu prin sentinţa nr. 78 din 28.03.2003, respingînd ca neîntemeiat actul de sesizare a procuroruluigeneral financiar.
Motivaţia judecătorului Lăzăroiu a fost următoarea: "Este adevărat că, în condiţiile în care componentele – pentru care s-au efectuat aceste lucrări şi s-au plătit sumele în discuţie – au fost anulate, sumele de bani astfel cheltuite nu-şi mai au un corespondent în cadrul proiectului, însă nu pot fi imputate ordonatorului de credite, care le-a angajat în mod legal. Singura vină care i-ar putea fi imputată acestuia fiind faptul că nu a anticipat un astfel de deznodămînt, faptă pe care legea nu o sancţionează însă". La scurt timp după această "soluţie", Petre Lăzăroiu nu a mai fost învestit ca judecător de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din pricina "avizului negativ dat de preşedintele Curţii de Conturi şi a dosarului profesional", astfel încît a fost nevoit să treacă în avocatură.
Avocatul bănos
Ca avocat şi profesor la Universitatea "Dimitrie Cantemir”, Petre Lăzăroiu fusese validat recent de Senat ca reprezentant al societăţii civile în cadrul CSM, el preluînd postul profesorului Avram Filipaş, decedat în octombrie 2006. Lăzăroiu a susţinut, în şedinţa CSM din 27 martie, că nu a ştiut că nu va avea calitatea de membru permanent în cadrul consiliului, iar indemnizaţia primită este prea mică şi, din acest motiv, preferă să se întoarcă în avocatură, unde cîştigă mult mai bine. "În condiţiile acestea, eu nu înţeleg să merg mai departe. Sînt un luptător, dar nici chiar aşa. Prefer să mă retrag acum", a declarat Lăzăroiu. Despre proaspătul judecător la Curtea Constituţională, magistraţi cu vechime susţin că pînă la Revoluţie Lăzăroiu purta numele de Ceauşescu, pe care însă şi l-a schimbat din motive lesne de înţeles.NUP la DNA
"Pasajul Basarab” a făcut şi obiectul unui dosar deschis de DNA în toamna lui 2004 şi închis prin neînceperea urmăririi penale (NUP), în ianuarie 2005, imediat după ce Traian Băsescu a devenit preşedinte. Procurorul de caz Claudiu Dumitrescu a motivat soluţia de NUP prin faptul că s-ar fi bazat pe o hotărîre judecătorească în care s-a stabilit pe cale civilă că ex-primarului Băsescu nu-i poate fi imputat prejudiciul, deoarece nu ar fi fost vina sa că proiectul privind Pasajul Basarab nu s-a realizat ulterior. Proiectul "Pasajul Basarab", pentru care Băsescu a plătit 37 de miliarde, nu s-a mai pus în practică, fiind abandonat în urma unei decizii a Consiliului General. Abia în mandatul lui Adriean Videanu, proiectul a fost regîndit, astfel că la 23 septembrie 2004, prin hotărîrea 160 a CGMB, s-a decis demararea noului proiect de la Basarab, fiind alocate alte fonduri.CV Petre Lăzăroiu
Petre Lăzăroiu are 55 de ani, este avocat în cadrul Baroului Bucureşti şi din 1998 lucrează ca lector universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir. Este titular al cursului de Drept Financiar şi Bancar la Facultatea de Finanţe-Bănci şi al cursurilor de Drept Financiar şi Drept Fiscal la Facultatea de Drept Secţia Frevcenţă Redusă şi deţine de asemenea calitatea de lector la modulul de Drept Fiscal European al cursului de masterat Dreptul Comunitar al Afacerilor – Facultatea de Drept din cadrul aceleiaşi universităţi. Înainte de a deveni lector, Lăzăroiu a fost asistent universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Dimitrie Cantemir (1992-1998), judecător financiar la Curtea de Conturi a României (1993-2003), jurisconsult şi consilier juridic Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic Bucureşti (1980-1993) şi jurisconsult stagiar la Combinatul de Articole Tehnice de Cauciuc, Jilava. Este absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti (1978) şi doctorant la Facultatea de Drept, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu.Citește pe Antena3.ro