Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Juriștii și specialiștii în Drept Constituțional consideră, ca și principiu, ieșită complet din cutumele Constituției nominalizarea, de către președinte, pentru a ocupa funcția de prim-ministru a unei persoane care tocmai a fost demisă printr-o moțiune de cenzură. Mai mult, unul dintre cei mai reputați avocați, fost magistrat, arată că șeful statului nu are drept discreţionar asupra propunerii persoanei care să conducă Executivul și că decizia trebuie să țină cont de realitatea parlamentară.
Desemnarea drept candidat de premier a aceluiași premier căruia, prin moțiune de cenzură, Parlamentul i-a retras sprijinul politic ridică grave probleme de constituţionalitate, este de părere cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta subliniază că o astfel de decizie a președintelui “cu siguranță va ajunge pe masa Curții Constituționale, sub forma unui conflict juridic de natură constituţională“.
“Premierul Orban nu a fost demis (concediat) de către o majoritate parlamentară ci, constituţional vorbind, de către Parlament. Președintele nu poate face arbitrar o propunere de premier, căci așa ar desemna-o pe liftiera de la Ministerul Muncii, ci, dacă respectă principiul loialității constituționale, acea propunere care întrunește o virtuală majoritate în Parlament”, arată Adrian Toni Neacșu. Fostul judecător subliniază că, în caz contrar, președintele României ar putea ca, “prin desemnări în bătaie de joc – de exemplu antrenorul lui de tenis, grădinarul de la Cotroceni și, în sfârșit, băiatul de bilete de la Cinema Cotroceni – să aibă, practic, în mâini, oricând dorește, dizolvarea Parlamentului”.
Aplicat, Neacșu arată că există o decizie a CCR care a stabilit, deja, limitele în care președintele României poate evolua în procedura desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.
“Nu are nicidecum un drept de opțiune arbitrar. Prin Decizia nr. 80/2014, judecătorii constituționali au stabilit, cu valoare de principiu, că președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, “are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere a Parlamentului.
Anticipatele nu pot fi forțate artificial
Citește pe Antena3.ro
Tradus pe înțelesul oricui, acest paragraf înseamnă că este neconstituțională desemnarea unei persoane care nu prezintă o virtuală majoritate parlamentară ori a unui candidat propus doar pentru a fi respins de Parlament. “Preşedintele are doar două opțiuni. Fie reprezentantul majorității absolute sau, dacă nu există, reprezentantul care are o majoritate parlamentară în spate. Desemnarea unui candidat doar pentru a fi respins, astfel încât președintele să poata forța dizolvarea Parlamentului, este un act vădit neconstituțional, o încălcare a obligației de fidelitate față de Constituție și o atitudine obligatoriu sancționabilă”, mai arată Adrian Toni Neacșu.
Astfel, un conflict juridic de natură constituțională adus pe masa Curții Constituționale a României va bloca negreşit strategia pentru dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor alegeri anticipate. “Situația excepțională a dizolvării Parlamentului nu poate fi programată pas cu pas de la Cotroceni, ci trebuie să fie ultima variantă, de avarie, pentru o criză politică reală, totală și neprovocată”, este de părere fostul judecător.
