Ofensa adusă imnului poate duce la închisoare

Obişnuitele de acum incidente din Ţinutul Secuiesc legate de arborarea drapelelor, fie românesc, fie cel secuiesc, precum şi plănuitul atentat de 1 Decembrie al lui Beke Istvan generează reacţii legislative în Parlament. În curând, ofensa adusă însemnelor naţionale ar putea fi pedepsită cu închisoare.

Noul Cod Penal a eliminat dintre faptele prevăzute cu închisoarea ofensa adusă însemnelor naţionale. Dezincriminarea acestei fapte este relativ rară în Uniunea Europeană, doar Cipru, Estonia, Irlanda şi Marea Britanie nesancţionând fapta. În alte trei (Bulgaria, Croaţia şi Franţa) se păstrează amenda penală, iar în restul de 20 ofensa adusă însemnelor naţionale te poate duce la închisoare. Având ca punct de plecare această statistică, senatorii Niculae Bădălău (PSD) şi Şerban Mihăilescu (UNPR) au iniţiat un proiect de lege prin care ofensa redevine faptă de natură penală, fiind pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 2 ani. Dacă fapta este săvârşită în public, sancţiunea este mai dură, de la un an la trei ani. În afară de cei doi, alţi 34 de senatori au semnat iniţiativa legislativă ea având reale şanse să fie adoptată, mai ales în contextul în care relaţiile interetnice dintre maghiarii ardeleni şi români cunosc o uşoară tensionare ca arestarea lui Beke Istvan şi manifestaţiile de sprijin pe care localnicii din Târgu Secuiesc i l-au arătat. Deşi aparent pedeapsa este una foarte severă, durata propusă a detenţiei se încadrează în limitele prevăzute în alte ţări. Astfel, în Islanda pedeapsa este de 6 ani, în Germania de 5, iar în Letonia şi Turcia de 3 ani. Ce-i drept, Malta şi Serbia prevăd doar pedepse de 3 luni la răcoare pentru capetele mai înfierbântate. Punctul slab al proiectului de lege propus de către Bădălău este definirea prea largă a ofensei aduse însemnelor naţionale. Ea poate fi „lipsa de consideraţie sau de stimă, sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenţie şi defăimarea”. Dacă defăimarea poate fi mai uşor evaluată, este totuşi greu de înţeles cum ar putea lipsa de consideraţie sau un sentiment să te trimită după gratii. De altfel, expunerea de motive enumără un număr mare de fapte ce ar putea cădea sub incidenţa legii, pe lângă actele materiale (distrugere, degradare). Astfel. Sunt invocate articolele cu conţinut ofensator şi desenele şi chiar mimica dispreţuitoare. Este greu de crezut cum o instanţă ar putea să se pronunţe asupra mimicii unui individ. În plus, includerea desenelor şi a caricaturilor ar putea provoca temeri legate de libertatea de exprimare, foarte actuale după atentatul terorist de la redacţia Charlie Hebdo.

EXPLICAŢIE 1 Pe 8 septembrie, veteranii au celebrat 71 de ani de la eliberarea oraşului Sfântu Gheorghe, dar nu au fost lăsaţi să arboreze tricolorul pe primărie.

CASETĂ Incident cu ecou
Refuzul autorităţilor din Sfântu Gheorghe de a le permite puţinilor veterani încă în viaţă de a arbora steagul pe primărie a fost pe larg relatat în presă, iar explicaţiile municipalităţii au fost neconvingătoare, primarul invocând reparaţiile făcute la clădire. Prefectului de Covasna i s-a cerut de la Bucureşti să ancheteze incidentul.

INFO
Conform Constituţiei, însemnele naţionale sunt reprezentate de către drapel, Ziua Naţională, imnul, sigiliul şi stema ţării.

EXPLICAŢIE 2
Niculae Bădălău este şi coiniţiator al unei legi deja adoptate de Senat şi trimisă la Camera Deputaţilor privind prin care este modificată Legea arborarea drapelului României şi intonării imnului naţional. În proiect este menţionată explicit obligativitatea arborării permanente a drapelului naţional de către autorităţile şi instituţiile publice. În caz contrar, amenda variază între 30.000 şi 100.000 de lei. Totodată este interzisă arborarea însemnelor unor „entităţi cu pretenţii statale, nerecunoscute ca atare de către statul român”. În acest caz, drapelul Ţinutului Secuiesc nu ar mai putea fi arborat fără riscul unei amenzi usturătoare, interdicţia vizând chiar şi persoanele fizice, nu doar cele juridice.