x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Oraşul de pe Bega, "enclavă" ţărănistă

Oraşul de pe Bega, "enclavă" ţărănistă

de Tiberiu Kiss    |    06 Mai 2008   •   00:00
Oraşul de pe Bega, "enclavă" ţărănistă

ALEGERI LOCALE  •  Actualul primar, Gheorghe Ciuhandu, mai vrea un mandat
Actualul edil-şef al Timişoarei, ţărănistul Gheorghe Ciuhandu, se află la al treilea mandat de primar şi s-a înscris în cursă pentru un al patrulea. Este considerat favorit, deşi în timpul mandatelor sale nu şi-a onorat toate promisiunile şi nici nu a fost ocolit de scandaluri. Unul dintre acestea este legat de favorizarea fiului său, arhitectul George Ciuhandu, la atribuirea unor contracte ale municipalităţii.



ALEGERI LOCALE  •  Actualul primar, Gheorghe Ciuhandu, mai vrea un mandat
Actualul edil-şef al Timişoarei, ţărănistul Gheorghe Ciuhandu, se află la al treilea mandat de primar şi s-a înscris în cursă pentru un al patrulea. Este considerat favorit, deşi în timpul mandatelor sale nu şi-a onorat toate promisiunile şi nici nu a fost ocolit de scandaluri. Unul dintre acestea este legat de favorizarea fiului său, arhitectul George Ciuhandu, la atribuirea unor contracte ale municipalităţii.


Jurnalul Naţional publică începînd de astăzi o retrospectivă a rezultatelor alegerile locale din 2004 în marile oraşe ale ţării, a scandalurilor, a promisiunilor neonorate, dar şi despre cei care se aliniază la start pentru mandatul 2008-2012. Începem cu Timişoara, unde în 2004 Gheorghe Ciuhandu cîştiga cel de-al treilea mandat de primar al municipiului. El a reuşit atunci să tranşeze lupta electorală încă din primul tur de scrutin, obţinînd 60% din voturile timişorenilor care s-au prezentat la urne. În urmă cu patru ani s-au înscris în lupta pentru fotoliul de primar nu mai puţin de 14 candidaţi. Dintre contracandidaţii lui Ciuhandu, doar reprezentatul PSD, Horia Ciocîrlie, a obţinut un scor mai mare de zece procente, respectiv 17%. Au mai obţinut scoruri cît de cît semnificative doar candidaţii PD, Dorel Borza (6,5%), respectiv liberalul Viorel Coifan (6%). Ciuhandu a fost o locomotivă puternică şi pentru PNŢCD, partid care a cîştigat alegerile la Consiliul Local cu 27%. Pe baza acestui scor, ţărăniştii au obţinut nouă mandate de consilieri locali, din totalul de 27. În afara PNŢCD au mai trecut pragul electoral pentru intrarea în Consiliul Local doar PSD cu şase mandate de consilieri, PD şi PNL cu cîte cinci mandate şi PRM cu doi consilieri.


ALIANŢA MOARTĂ. Încă dinaintea campaniei electorale, în 2004 s-au purtat negocieri între PNŢCD, PNL şi PD, concretizate şi printr-un protocol. Ulterior alegerilor, PD a obţinut fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, precum şi un scaun de viceprimar, ţărăniştii au cîştigat funcţiile de vicepreşedinte al CJ Timiş şi de viceprimar, iar liberalii au fost nevoiţi să se mulţumească doar cu un scaun de vicepreşedinte al CJ Timiş. La această soluţie s-a ajuns datorită unui alt protocol semnat între PD şi PNL, potrivit căruia partidul care obţinea un scor mai mare, primea funcţia de preşedinte al CJ Timiş. De remarcat că în perioada premergătoare alegerilor a avut loc prima mare dispută între principalii lideri ai filialei PD Timiş. Astfel, preşedintele Dorel Borza dorea ca încă de la alegerile locale PD şi PNL să candideze împreună sub sigla Alianţei D.A., în timp ce preşedintele executiv Constantin Ostaficiuc a militat pentru liste separate de liberali. În final, acesta din urmă a avut cîştig de cauză, ajungînd şi preşedinte al CJ Timiş. Alianţa administrativă PNŢCD-PD-PNL a avut însă viaţă scurtă. Cele mai mari disensiuni au avut loc între ţărănişti şi democraţi, şi mai ales între liderii celor două formaţiuni, Gheorghe Ciuhandu şi Dorel Borza, devenit viceprimar.


12 CANDIDAŢI ÎN CURSĂ. Favorit al alegerilor locale din acest an pentru postul de primar al Timişoarei rămîne Gheorghe Ciuhandu. El va fi candidat al Alianţei pentru Timiş, coaliţie formată din PNŢCD, PNL şi Forumul Democrat German. Candidatul PD-L este Gheorghe Ciobanu, cunoscut ca "tată al vămilor" din vestul ţării. Fost vameş, el a devenit director al Direcţiei Vamale în 1998, fiind propus de PNL. După revenirea PSD la putere, el a fost scos din sistemul vamal în urma unui diferend cu fostul şef al vămilor naţionale, Dinu Gheorghe "Vamă". Acest lucru nu l-a oprit însă să se apropie de PSD. A activat ulterior în mişcarea sindicală, a fost director al clubului Poli AEK şi chiar finanţator al oficiosului local al PSD. Intrat în PD după 2005, a ajuns subprefect de Timiş. A renunţat la funcţie pentru a se întoarce în PD, ulterior PD-L, fiind preşedinte al organizaţiei municipale. Ciobanu are afaceri în domeniu imobiliar, deţinînd şi un hotel de lux. Candidat al PSD la primărie este omul de afaceri Ion Răducanu. Înainte de 1989, Răducanu a fost vicepreşedinte al Cooperaţiei din Timiş. Ulterior a intrat în afaceri, fiind acţionar, printre altele, a reprezentanţei Renault si Dacia din Timişoara. În 2004 a fost timp de şapte luni prefect de Timiş, pînă la ieşirea PSD de la guvernare. Un alt candidat cît de cît important este Rodica Vlad, care va reprezenta PIN-ul la alegeri. Ea este proprietara unui puternic lanţ de farmacii din Timişora. Vlad a fost membră PNŢCD pînă în toamna anului trecut, cînd a plecat în PD-L. După fuziunea cu PD, Vlad a părăsit şi acest partid, fiindcă nu a fost nominalizată candidat la Primărie. În total, în cursa pentru Primăria Timişoara s-au înscris 12 candidaţi. Pentru Consiliul Local Timişoara au intrat în cursă şi trei candidaţi independenţi: fostul mare fotbalist Ioan Timofte, actualmente om de afaceri, care a reuşit să adune şi cel mai mare număr de semnături de susţinere: peste 9.000; Emil Cristescu, care, împreună cu fratele său Marius deţine mai multe afaceri în întreaga ţară, şi este prezent în topul celor mai bogaţi oameni din România; ziarista Lia Lucia Epure, director al francizei Ziua de Vest, publicaţie finanţată de fraţii Cristescu.


SCANDALURI. Printre promisiunile neonorate în acest mandat ale lui Gheorghe Ciuhandu sînt pistele pentru biciclişti, reducerea poluării, suplimentarea locurilor de parcare, canalizarea şi apă currentă în cartierul Kunz, populat în mare parte de etnici romi, şi închiderea lucrărilor la centura ocolitoare a Timişoarei, care a făcut din oraşul de pe Bega o pistă pentru tiruri şi camioane de mare tonaj. În actualul mandat, Gheorghe Ciuhandu a făcut obiectul unor scandaluri, legate în special de favorizarea fiului său, arhitectul George Ciuhandu, care deţine o firmă specializată în servicii de urbanism. Un astfel de caz este cel al bisericii neoprotestante "Maranata", care a fost proiectată de firma lui Ciuhandu Jr chiar în parcul Pădurice-Giroc, ceea ce a dus la o revoltă în toată regula a riveranilor. Mai mult decît atît, în mandatul lui Gheorghe Ciuhandu, presa a adus în discuţie faptul că municipalitatea acceptă decontarea unor devize umflate, din partea unor firme-prietene în cazul parcurilor Rozelor şi Botanic, podul Traian, strada Ulpia Traiana şi altele. Printre realizările lui Ciuhandu se numără schimbarea liniilor de tramvai, înnoirea parcului de autobuze şi troleibuze aproape în totalitate, dar la preţuri cam piperate.


Bătălie pentru şefia Consiliului Judeţean Timiş

Pentru fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş se anunţă o competeţie acerbă, favoritul fiind actualul titular al postului, Constantin Ostaficiuc (PD-L). Acesta a fost în perioada 1996-2000 subprefect de Timiş. Din 2000 pînă în 2004 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al CJ Timiş, pentru ca în 2004 să ajungă preşedinte. Ostaficiuc a fost nominalizat să candideze de conducerea centrală a PD-L, după un lung război cu preşedintele organizaţiei, Dorel Borza, care a dorit să candideze pentru aceeaşi funcţie. Candidatul PSD la şefia CJ Timiş este Ilie Sîrbu. El a mai fost preşedinte al CJ Timiş timp de şase luni în anul 2000, înainte de-a fi numit ministru al Agriculturii în Guvernul Adrian Năstase. Un alt candidat cu şanse este liberalul Viorel Coifan, reprezentant al Alianţei pentru Timiş. Coifan a fost timp de două mandate, între 1992 şi 2000, preşedinte al CJ Timiş, pentru ca din 2000 în 2004 să fie deputat de Timiş.

×
Subiecte în articol: politic psd presedinte gheorghe timiş ciuhandu