Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituţională a României se va pronunţa în această toamnă în legătură cu constituţionalitatea Ordonanţei de Urgenţă nr. 14, prin care Guvernul Grindeanu a abrogat, în iarnă, controversata Ordonanţă 13 de modificare a Codurilor Penale. Dacă DNA şi Opoziţia parlamentară avertizează că o eventuală decizie de neconstituţionalitate a OUG 14 ar putea reactiva OUG 13, printre constituţionalişti părerile sunt împărţite. Unii susţin că Ordonanţa 13 nu mai poate fi reînviată, alţii consideră că actul normativ ar putea fi readus la viaţă de CCR.
Un complet de judecată al Instanţei supreme, condus de judecătoarea Lucia Rog, a decis să sesizeze CCR în legătură cu neconstituţionalitatea OUG 14, actul normativ prin care Cabinetul Grindeanu a abrogat controversata OUG 13 în urma protestelor antiguvernamentale de la începutul anului. Decizia ÎCCJ a venit după o sesizare a avocaţilor Alinei Bica şi ai lui Cătălin Teodorescu, în dosarul privind despăgubirea ilegală a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), din care făcea parte şi fosta şefă a DIICOT. Avocatul Alinei Bica susţine că OUG 14 a fost adoptată prin încălcarea Constituţiei, iar dacă OUG 13 ar fi rămas în vigoare, atunci s-ar fi aplicat principiul legii penale mai favorabile, ceea ce ar fi determinat abrogarea abuzului în serviciu, adică tocmai infracţiunea de care este acuzată fosta şefă DIICOT. Procurorul DNA s-a opus sesizării CCR şi a arătat că celebra Ordonanţă 13 ar intra automat în vigoare dacă Ordonanţa 14 ar fi declarată neconstituţională. Avertismentul reprezentantului DNA a fost împărtăşit şi de USR, prin vocea deputatului Silviu Dehelean. „PSD a plantat, în mod deliberat, o bombă cu ceas în ordonanța de abrogare (în OUG 14 – n.r.), care acum e pe cale să explodeze. Era inevitabil ca persoane judecate pentru abuz în serviciu să o atace la CCR pentru că actul era susceptibil de neconstituționalitate. Din fericire, în Parlament a fost adoptată o lege de abrogare a OUG 13, iar teoretic aceasta nu mai poate intra în vigoare. Mi-e teamă însă că de la actualii judecători constituționali ne putem aștepta la orice. Sperăm că CCR nu va reînvia printr-o interpretare originală OUG 13”, a reacţionat deputatul USR, membru al Comisiei Juridice. Parlamentul a adoptat, pe 21 februarie, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 14, în aceeaşi zi cu respingerea OUG 13 printr-un proiect de lege separat.
Constituţionalişti au păreri diametral opuse
Posibila reactivare a Ordonanţei 13 este interpretată diferit de constituţionalişti. Fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, a declarat pentru Jurnalul Naţional că există o portiţă legală prin care celebra OUG 13 ar putea fi readusă la viaţă printr-o decizie a CCR. „Dacă Ordonanţa 14 este declarată neconstituţională pentru că a abrogat Ordonanţa 13, atunci sigur revine Ordonanţa 13. Ea nu a fost neconstituţională, OUG 13, niciodată”, a explicat constituţionalistul . În schimb , fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, consideră că nu mai există nicio şansă de resuscitare a controversatei OUG 13. „Abrogarea legii de abrogare nu readuce în fiinţă legea abrogată. Teoria există. Ba chiar există precedentul cu insulta şi calomnia. O dată abrogată, abrogată rămâne”, a comentat Zegrean la un post de televiziune. Altă interpretare a juriştilor este aceea că OUG 13 va rămâne respinsă chiar şi în cazul unei decizii de neconstituţionalitate a OUG 14, întrucât Ordonanţa 13 nu mai există de la respingerea ei prin lege în Parlament. Potrivit Constituţiei, deciziile Curţii Constituţionale „sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.
Bica: Guvernul Grindeanu a abrogat OUG 13 de frica străzii
În excepţia de neconstituţionalitate a OUG 14, ridicată de Alina Bica, se arată că Guvernul Grindeanu a abrogat OUG 13 în urma protestelor de amploare din Piaţa Victoriei, ceea ce ar fi afectat caracterul suveran al puterii de stat prin devierea de la democraţia semi-directă. „Guvernul susţine în motivarea OUG nr. 14 că situaţia excepţională rezultă din contestarea publică de catre cetăţeni şi de către instituţii/autorităţi ale statului a textului şi a procedurii de adoptare a OUG nr. 13/2017, din «interesul iscat în rândul cetăţenilor României» care ar fi avut o «puternică reacţie» şi din aceea că ar exista «un pericol real de dezbinare a societăţii, în contextul general de neînţelegere, cu consecinţe asupra climatului general de stabilitate a societăţii şi recunoscând şi respectând în egală măsură exercitarea democraţiei în toate formele sale». O astfel de apreciere nu poate constitui temei constituţional pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă şi, în plus, se creează un precedent extrem de periculos. Mai mult, acceptarea unei astfel de teze ar conduce la însăşi subminarea ideii de stat de drept şi de democraţie reprezentativă”, se arată în documentul trimis către CCR.
