Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dezbaterea în jurul Codului Silvic, adoptat de Parlament în data de 20 mai, a generat reacţii aprinse în mediul politic. Premierul Victor Ponta a cerut soluţii pentru interzicerea exportului de lemn, în timp ce opoziţia acuza că defrişările vor continua. Tema sensibilă i-a făcut pe parlamentari să se întreacă în proiecte de lege care să ocrotească pădurile.
Primii care au depus un astfel de proiect sunt parlamentarii PC-PLR şi cei din grupul democrat popular, care propun interzicerea exportului de lemn pentru o perioadă de cinci ani. Cei 12 deputaţi care au semnat iniţiativa consideră necesară o asemenea măsură pe motiv că „prin susţinerea necontrolată a exportului de material lemnos se încurajează tăierile ilegale de păduri”. Conform proiectului, se interzice „exportul de materiale lemnoase sub formă de buşteni, cherestea şi lemn de foc pe o perioadă de cinci ani de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial”. De asemenea, iniţiatorii consideră că, odată adoptată, această lege va ajuta la refacerea suprafeţei forestiere. Proiectul a fost depus la Parlament în 25 mai şi se află în consultare publică la Senat. La o zi distanţă, pe 26 mai, 50 de parlamentari PNL au depus un proiect în Parlament prin care cer ca defrişările ilegale să fie considerate ameninţări la siguranţa naţională. Conform proiectului, orice defri-şare ilegală pe o suprafaţă mai mare de un hectar, precum şi exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor protejate, se consideră ameninţare la siguranţa naţională. „Această completare este în ideea introducerii ca vulnerabilitate a siguranţei naţionale a tăierilor ilegale, a defrişărilor pe su-prafeţe mai mari de un hectar şi de asemenea a tăierilor de păduri de strictă protecţie din zona construcţiilor hidrotehnice, a lacurilor de acumulare, a captărilor de acumulare cu apă”, a declarat deputatul PNL Lucia Varga.
Defrişările, ameninţare la siguranţa naţională
Introducerea defrişărilor pe lista ameninţărilor la siguranţa naţională va abilita instituţii precum MAI, MApN sau SRI să intervină şi să realizeze o verificare a acestui fenomen. Proiectul se află depus la Camera Deputaților şi aşteaptă avizul Consiliului Legislativ şi un punct de vedere din partea Guvernului. Aproximativ 200 de persoane au protestat duminică împotriva defrişărilor ilegale. Pentru că protestul nu era autorizat, o parte dintre participanţi au fost ridicaţi de jandarmi. Acesta este cel de al treilea protest împotriva defrișărilor ilegale din ultima perioadă. Acestea au apărut odată cu amplificarea dezbaterii publice legate de noul Cod Silvic, când puterea şi opoziţia s-au acuzat reciproc de faptul că ar avea interese în exploatarea excesivă a pădurilor româneşti.
Subiect în CSAT. Defrişările ilegale au fost subiect de discuţie în şedinţa de ieri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. „Am căzut de acord că problema defrișărilor ilegale ţine de securitatea naţională şi se impune să o urmărim îndeaproape”, a declarat preşedintele Iohannis, anunţând că participanţii au convenit să fie modificată legislaţia. În plus, a fost prezentată în CSAT Strategia Naţională de Apăra¬re intitulată „O Românie puternică în Europa şi în lume”, un document integrator menit să lărgească conceptul securităţii naţionale.
