Panglici tăiate electoral la Sibiu

CAMPANIE ● Cartierele mărginaşe sînt băgate-n seamă
La Sibiu, funcţia de primar este disputată de cinci candidaţi. Afacerile imobiliare derulate sub mandatul său, care au blocat accesul Sibiului vechi la statutul de monument protejat la nivel mondial, dar şi promisiunile neonorate, nu l-au împiedicat pe actualul edil-şef, Klaus Werner Iohannis, să-şi mai depună candidatura încă o dată.

CAMPANIE ● Cartierele mărginaşe sînt băgate-n seamă
La Sibiu, funcţia de primar este disputată de cinci candidaţi. Afacerile imobiliare derulate sub mandatul său, care au blocat accesul Sibiului vechi la statutul de monument protejat la nivel mondial, dar şi promisiunile neonorate, nu l-au împiedicat pe actualul edil-şef, Klaus Werner Iohannis, să-şi mai depună candidatura încă o dată.


Dacă vorbeşti de judeţul Sibiu, fără greş spui municipiul Sibiu, oraş care a găzduit marele eveniment cultural din 2007. Cu toate acestea, într-un oraş cu un astfel de renume, abia în preambulul campaniei electorale au fost tăiate panglicile şantierelor în cartierele mărginaşe. În cartierele în care iluminatul public, canalizarea şi reţele de apă sînt încă intenţii. Tot în Sibiu, grija pentru alegerile locale a dat curaj Ministerului Transporturilor care cu o întîrzire de mai bine de 18 luni se apropie de finalizarea şantierului la Gara Sibiu, închisă încă din 2005. O gară europeană în care şobolanii şi pasagerii fac coadă la casele de bilete amenajate în containere de vagoane, în pereţii cărora s-au tăiat cu flexul geamuri pentru deservirea călătorilor. Fără o sală de aşteptare, dar mai ales fără condiţii minimale de aşteptare pe spaţiile dintre peroane, Gara Sibiu este principala pată neagră pe harta unui oraş cu pretenţii europene. O altă restanţă a actualei administraţii este reprezentantă de centura ocolitoare a municipiului Sibiu, municipiu tranzitat zilnic de peste 60.000 de autovehicule. Dacă a fost începută în guvernarea PSD, centura ocolitoare a fost blocată de disputele apărute între antreprenorul italian şi Ministerul Transporturilor. Conflictul, folosit ca monedă de autorităţile locale în disputele politice, nu a fost încă stins urmare a procedurii birocratice fireşte (!?) licitaţiilor.  


CANDIDAŢI 2008. Funcţia de primar al Sibiului este disputată de cinci candidaţi reprezentînd FDGR, PD-L, PSD, PRM şi PNŢCD. Printre ei şi actualul primar Klaus Werner Iohannis care, în 2004, a cîştigat din primul tur cu 88,7% (71.621 voturi din 83.004 valabil exprimate). Victorie înregistrată după o campanie linişită, în care atacurile nu s-au făcut simţite ca în 2000 cînd învingătorul de atunci, Klaus Iohannis, a fost acuzat de trafic cu copii. De asemenea, Iohannis a fost acuzat ca a făcut afaceri imobiliare, acuzaţii care în ultimiii ani s-au dovedit a fi reale după ce instanţele de judecată au demonstrat acest lucru. Acum patru ani, Iohannis promitea sibienilor că va asfalta toate străzile oraşului, va înscrie Sibiul vechi în lista mondială a monumentelor protejate de UNESCO şi va avea succes în cadrul proiectului Capitală Culturală Europeană Sibiu 2007. Dacă proiectul CCE Sibiu 2007 a fost măcar mediatic o reuşită, celelalte promisiuni încă aşteaptă să fie onorate. Străzile Sibiului, deşi în mare parte au fost reabilitate, încă suferă de sindromul "astăzi reparăm, mîine spargem la loc". În ceea ce priveşte includerea Sibiului pe lista patrimoniului mondial lucrurile sînt clare. Oficialii UNESCO au înştiinţat deja de mai mult timp că Sibiul vechi nu are nici o şansă să fie declarat monument protejat la nivel mondial. Principalul motiv este reprezentat de afacerile imobiliare derulate sub mandatul primarului Iohannis, afaceri care au afectat atît zona de protecţie istorică, dar şi structura integrată a sitului istoric.

Alianţă ruptă înainte de start

Principala şi singura alianţă politică la nivelul judeţului Sibiu, între FDGR şi PD-L, s-a rupt chiar înainte de startul campaniei electorale. După ce au bătut palma pentru susţinerea comună a primarului de Mediaş, Daniel Thelmann  – FDGR, alianţa a fost ruptă după ce primarul s-a înscris în PD-L împreună cu mai mulţi lideri locali. Trecerea lui Thelmann la PD-L a lăsat FDGR Sibiu fără candidat şi listă la Consiliul Local Mediaş, fapt care va cîntări greu în rezultatul final pentru preşedinţia Consiliului Judeţean. Dacă în prezent Consiliul Judeţean Sibiu este format din 11 consilieri FDGR, 8 PSD, 6 PD-L, 5 PNL şi 3 PC, nici unul dintre jucătorii politici sibieni nu şi-a manifestat intenţia pentru o alianţă pre-electorală. Bătălia se va duce între actualul preşedinte al CJ, Martin Bottesch (FDGR), liderul PSD Sibiu, deputatul Ioan Cindrea şi liderul PD-L Sibiu, fostul prefect Ion Ariton.